Facultatea de Biologie și Geoştiinţe / Faculty of Biology and Geosciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/4
Browse
3 results
Search Results
Item FLORA SINANTROPĂ DIN CADRUL REZERVAŢIEI NATURALE „PĂDUREA DOMNEASCĂ”(CEP USM, 2017) Mamai, IulianObiectivul principal al cercetărilor constă în identificarea florei sinantrope din cadrul rezervaţiei care s-a instalat în urma schimbărilor climatice din ultima perioadă sau care a fost introdusă accidental ca urmare a activităţii umane. Flora sinantropă a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” a fost cercetată în perioada de vegetație a anilor 2008-2016 și cuprinde 96 de taxoni, reuniţi în 73 de genuri şi 29 de familii.Item FLORA SINANTROPĂ NECULTIVATĂ A REPUBLICII MOLDOVA(CEP USM, 2013) Mărza, Mihai; Negru, Andrei; Mamai, IulianFlora sinantropă necultivată include 618 specii din 292 genuri şi 63 familii. În calitate de taxoni noi pentru flora republicii au fost înregistrate şi descrise 32 specii (inclusiv 4 specii noi pentru flora bazinului de nord-vest al Mării Negre). Componenţa taxonomică a florei sinantrope necultivate a Republicii Moldova este dominată de reprezentaţii familiilor: Asteraceae, Brassicaceae, Fabaceae, Lamiaceae, Apiaceae, Caryophyllaceae, Scrophulariaceae, Boraginaceae, care constituie 66,18%. În baza analizei structurii biotopurilor compoziţiei floristice şi fitocenotice specifice biotopurilor florei sinantrope necultivate au fost evidenţiate şi descrise 3 grupe de complexe ecologo-floristice (Edaphofodioerodophyton, Conspissophyton, Sciadophyton), 9 ecofitoni (Ruderophyton, Aggeratiophyton, Erodoalluviophyton, Agrophyton, Viaphyton, Pascuaphyton, Derelictophyton, Confragophyton, Runcatiodrymophyton) şi 4 ecobiogrupe.Item ISTORIA CERCETĂRII FLOREI ŞI VEGETAŢIEI SINANTROPE A REPUBLICII MOLDOVA ŞI A TERITORIILOR LIMITROFE(CEP USM, 2014) Mârza, Mihai; Buracinschi, Natalia; Grati, Vladislav; Mîrza, Eliza; Mamai, IulianÎn baza analizei de retrospectivă s-a constatat că flora şi vegetaţia sinantropă a Republicii Moldova şi, parţial, a teritoriilor adiacente poate fi delimitată în următoarele etape evolutive: 1. Etapa de iniţiere, cuprinsă între prima jumătate a sec. XVI şi prima jumătate a sec. XIX. Au fost publicate listele speciilor de plante din limitele anumitor teritorii geografice sau administrative. 2. Etapa cercetărilor fizico-geografice, cuprinsă între anii 60 ai sec. XIX şi anii 20 ai sec. XX. Cercetările floristice erau completate cu investigaţii fitogeografice. 3. Etapa cercetărilor ecologo-fitocenologice, declanşată mai pronunţat de la mijlocul sec. XX – este etapa actuală. Se manifestă prin realizarea în cercetări a metodelor floristice, fitogeografice şi ecologice.