Facultatea de Biologie și Geoştiinţe / Faculty of Biology and Geosciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/4
Browse
5 results
Search Results
Item ИХТИОФАУНА КУЧУРГАНСКОГО ВОДОХРАНИЛИЩА В РАЗНЫЕ ПЕРИОДЫ ФУНКЦИОНИРОВАНИЯ МОЛДАВСКОЙ ГРЭС(CEP USM, 2023) Мустя, МихаилLacul de acumulare Cuciurgan a fost format pe baza limanului, pentru nevoile Centralei Electrice Raionale de Stat din Moldova. Din momentul transformării, sarcina antropică asupra rezervorului a crescut foarte mult. Odată cu mineralizarea ridicată, a crescut și termoficarea rezervorului. Seсtoarele mijlocii și inferioare sunt cele mai afectate termoficării, temperatura sectorului superior este aproape egală cu temperatura brațului Turunchuk. În condițiile actuale de schimbări climatice, lacul refrigerent Cuciurgan poate servi ca un ecosistem model pentru studierea efectului temperaturilor ridicate asupra ihtiofaunei. După ce limanul a fost transformat într-un lac-refrigerent al CERS din Moldova, au avut loc modificări semnificative în structura ihtiocenozei.Item БИОЛОГИЧЕСКАЯ ХАРАКТЕРИСТИКА АТЕРИНЫ ЮЖНОЕВРОПЕЙСКОЙ МАЛОЙ (ATHERINA BOYERI) КУЧУРГАНСКОГО ВОДОХРАНИЛИЩА(CEP USM, 2023) Мустя, МихаилAterina-mică-pontică prima dată a fost înregistrată în lacul refrigerent Cuciurgan în anii 1980. Conform presupunerilor noastre, a pătruns împreună cu apa pompată din brațul Turunchuk. Fiind o specie invazivă cu ciclu vital scurt – aterina- mică-pontică, datorită valenței ecologice largi și potențialului reproductiv înalt, a ocupat, în scurt timp, o poziție superdominantă. În prezent, este cea mai numeroasă specie de pește din lac, ponderea căreia pe parcursul anilor 2019-2022 atinge valoarea de 55,3%. Ritmul creșterii și structura de vârstă a populației locale s-a redus de două ori. Datorită mineralizării înalte a apei lacului și termoficării accentuate, aterina-mică-pontică fiind specie de origine mediteraneană s-a integrat rapid în structura ihtiofaunei acestui ecosistem. După indicele de dominanță, specia aparține categoriei D5, după indicele de constanță – C3, după indicele de semnificație pentru mediu – categoriei W5. Dimensiunile și greutatea maximă a masculilor sunt de 9,4 cm și 3,9 g, iar a femelelor de 9,8 cm și respectiv 4,3 g, ceea ce denotă că sunt mai joase în comparație cu forma marină. În perioada anilor 2008-2022, se constată o creștere exponențială a populației aterinei- mici-pontice, care poate duce la excluderea speciilor indigene de pești.Item PARTICULARITĂȚILE BIOLOGICE ALE BIBANULUI-SOARE – LEPOMIS GIBBOSUS (LINNAEUS, 1758) DIN LACUL REFRIGERЕNT CUCIURGAN(CEP USM, 2023) Mustea, Mihail; Filipenco, Serghei; Bulat, DumitruBibanul–soare a fost înregistrat pentru prima dată la gura Nistrului în anul 1952, însă în ihtiofauna limanului Cuciurgan – doar în 1965. Începând cu a doua jumatăte a anilor 1960 nu a fost înregistrat în lacul refrigerent Cuciurgan până în anii 2000. Din 2004 se înregistrau exemplare unice, care, probabil, au nimerit, împreună cu apa pompată din brațul Turunchuk. Ponderea bibanlui–soare în capturile de control din lacul refrigerеnt Cuciurgan a crescut de la 0,5% în 2008 la 15,7% în 2017 devenind o specie eudominantă. Abundența înaltă a bibanului–soare atinsă într-o perioadă scurtă de timp se explică prin tipul de reproducere porționat, prolificitatea înaltă, vârsta precoce de atingere a maturității sexuale și, de asemenea grija față de progenituri. În rezervorul Cuciurgan au fost capturate femele mature de biban–soare cu o greutate de 7,2 g, iar, având, o greutate de 13,4 g, deja conțineau ovare în stadiul IV de maturare. Bibanul–soare a lacului refrigerеnt Cuciurgan se caracterizează cu o rat ă ridicată de creștere, astfel lungimea standard maximală a corpului este peste 17 cm și o greutate corporală de 220 g. Pentru aproximarea datelor de monitorizare a abundenței bibanlui–soare a fost obținut un model polinomial de gradul IV (coeficient de fiabilitate R2 = 0,8211), care descrie caracteristica de creștere rapidă a populației acestei specii invazive, ulterior a urmat timp de 4 ani o etapă de stabilizare a populației, după care se caracterizează printr-o scădere a abundenței, datorită apariției unei specii străine în rezervor – crabului de mâl.Item REPARTIȚIA ȘI COMPONENȚA ACTUALĂ A IHTIOFAUNEI LACULUI BELEU(CEP USM, 2013) Drozdovschi, VasileItem FISH FAUNA IN GIANH RIVER BASIN, QUANG BINH PROVINCE, NORTH CENTRE VIETNAM(CEP USM, 2015) Tuan, Ho Anh; Quang, Ngo Huan; Ungureanu, Laurentia; Bulat, DumitruWe carried out 12 field surveys in 2003 - 2011 at 36 study sites and collected 5699 specimens. Over time of analysis, we have identified 181 fish species belong to 139 genera, 64 families of 16 orders of the ichthyofauna in Gianh River, 5 rare species recorded in the Red Book of Vietnam (2007), 84 species having economic value, 68 species in upstream, 64 species distributed in the middle, 61 species in downstream and 100 species in the estuary.