Facultatea de Biologie și Geoştiinţe / Faculty of Biology and Geosciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/4
Browse
8 results
Search Results
Item EVALUAREA DISTRIBUȚIEI ÎNĂLȚIMEA-DIAMETRUL COROANELOR LA STEJARUL PEDUNCULAT (QUERCUS ROBUR) ȘI A PERFORMANȚEI MODELELOR DE REGRESIE(CEP USM, 2024) Cuza, PetruÎn arboretele de stejar pedunculat (Quercus robur) situate în nordul, centrul și sudul Republicii Moldova, s-a desfășurat un studiu axat pe relația dintre înălțimea și diametrul coroanei. Analiza distribuției înălțimea-diametrul arborilor a evidențiat o sporire a complexității structurii arboretelor de-a lungul gradientului ecologic nord-sud. Totodată, în cadrul distribuțiilor, s-a remarcat variabilitatea fenotipică în caracteristica înălțimea-diametrul coroanelor arborilor. A fost evaluată potrivirea statistică în relația dintre înălțimea și diametrul coroanelor arborilor, analizând 25 de modele de regresie și selectând acelea care au demonstrat o performanță bună pentru datele ce descriu relația respectivă. O ajustare mai precisă a datelor s-a identificat în funcție de creșterea complexității în distribuția caracteristicii investigate. Cele mai bune rezultate în acest context au fost obținute pentru datele experimentale privind relația înălțimea și diametrul coroanei arborilor din zona de sud, în Ocolul Silvic Baimaclia, comparativ cu celelalte zone.Item DEOSEBIRILE ÎNTRE PROVENIENŢELE ŞI ARBORII DE STEJAR PEDUNCULAT (QUERCUS ROBUR) DUPĂ DOZA LETALĂ (DL50) DE SCURGERE A ELECTROLIŢILOR(CEP USM, 2023) Cuza, PetruStudiul realizat în culturile de stejar pedunculat de proveniență diferită din Rezervaţia Ştiinţifică „Plaiul Fagului” a evaluat nivelul de scurgere a electroliților din frunze după aplicarea unui șoc termic letal (DL50). Rezultatele indică o variație fiziologică semnificativă în răspunsul arborilor la stresul termic. Analiza varianței a evidențiat diferențe semnificative între proveniențele de stejar pedunculat, indicând o rezistență mai sporită la șocul termic a descendenților arborilor de origini mai îndepărtate (Edineț și Baimaclia) față de cele din zona de centru (Plaiul Fagului și Hâncești), unde este instalat arboretul comun. Se poate presupune că există o variație semnificativă în răspunsul fiziologic al arborilor de proveniență diferită la stresul termic, iar descendenții proveniți din zonele mai îndepărtate au prezentat o reacţie adaptivă mai accentuată decât cei din zonele mai apropiate de arboretul comun, care au condiții de mediu similare cu zona de cultivare. Rezultatele preliminare ale studiului sugerează că selecția celor mai buni arbori și proveniențe pentru împăduriri poate fi realizată în funcție de rezistența stejarilor la stresul termic. În plus, adaptarea arborilor la condițiile de mediu specifice poate fi îmbunătățită prin selecția acestor proveniențe, în special pentru împăduririle viitoare în contextul schimbărilor climatice.Item EVALUAREA TERMOTOLERANŢEI FRUNZELOR SPECIILOR DE STEJAR RĂSPÂNDITE ÎN REPUBLICA MOLDOVA CU AJUTORUL METODEI DE SCURGERE A ELECTROLIŢILOR(CEP USM, 2021) Cuza, PetruSchimbările climatice afectează starea de sănătate şi productivitatea pădurilor, ceea ce justificărolul cercetărilor privind evaluarea acţiunii factorilor de stres termic asupra posibilelor modificări în răspândirea speciilor de stejar. Printre factorii care provoacă stresurile de mediu, temperaturil e excesive şi arşiţa exercită o influenţă negativă asupra compoziției comunităților vegetale, urmare a modificărilor în distribuția speciilor. Răspunsul plantelor la acţiunea stresului termic include evitarea factorilor de stres şi mecanismele fiziologice şi biochimice de recuperare a leziunilor provocate ţesuturilor frunzelor. Rezistenţa speciilor de stejar faţă de acţiunea şocului termic se schimbă în funcţie de condiţiile de mediu în care vegetează arboretele. Dintre speciile de stejar răspândite în Republica Moldova stejarul pufos se caracterizează prin termotoleranță avansată. După excluderea influenței mecanismelor care determină evitarea / diminuarea acţiunii temperaturilor ridicate, frunzele stejarului pufos, în comparaţie cu cele ale stejarului pedunculat și ale gorunului,au manifestat în condiţiile de mediu din centrul şi sudul RM o rezistenţă sporită la șocul termic. În condiţiile de mediu din nordul RM stejarul pedunculat,în comparaţie cu stejarul pufos şi cu gorunul,a demonstrat o rezistenţă ridicată la acţiunea temperaturilor înalte.Item APRECIEREA PROCESELOR ANTIOXIDANTE ÎN EXTRACTELE DIN MUGURII SPECIILOR SPONTANE DE STEJAR ÎN FUNCŢIE DE ANOTIMP ŞI CONDIŢIILE STAŢIONALE(CEP USM, 2018) Dascaliuc, Alexandru; Cuza, PetruA fost determinată activitatea sumară a oxidazelor, catalazelor şi a substanţelor antioxidante în extractele din mugurii prelevaţi pentru analiză toamna, iarna şi primăvara de la arborii de stejar pedunculat (Quercus robur), de gorun (Q. petraea) şi de stejar pufos (Q. pubescens) care cresc în apropiere nemijlocită pe teritoriul Ocolului silvic Zloţi, precum şi din mugurii arborilor de stejar pufos din alte ocoale silvice din sudul Republicii Moldova. În perioada de iarnă, activitatea antioxidantă în extractele din mugurii apicali şi laterali ai stejarului pufos şi ai gorunului a consemnat că la aceste specii procesele metabolice sunt mai deplasate de echilibrul biodinamic, în comparaţie cu cele ce se desfăşoară în mugurii stejarului pedunculat. Acest fapt demonstrează că stejarul pufos şi gorunul sunt mai puţin rezistențe la condiţiile de iarnă, în comparaţie cu stejarul pedunculat, care este o specie mai bine adaptată la ger. Primăvara, în extractele din mugurii stejarului pufos se manifestă tendinţa de sporire a capacităţii sumare de utilizare a oxigenului datorită potenţialului reductiv înalt al substanţelor fenolice şi activităţii oxidazelor de-a lungul gradientului temperaturilor pozitive nord-sud, în corespundere cu amplasarea teritorială a ocoalelor silvice. O tendinţă opusă a fost evidentă în activitatea sumară de eliminare a oxigenului datorită activităţii catalazelor, care sporeşte mai timpuriu în extractele din mugurii arborilor situaţi în partea de sud a ţării. Reiese că procesele de eliminare a dormitării mugurilor stejarului pufos în perioada de trecere de la anotimpul de iarnă către cel de primăvară sunt asociate de sporirea consecutivă a activităţii sumare a catalazelor şi doar ulterior a activităţii oxidazelor şi substanţelor antioxidante din muguri.Item ACTIVITATEA SUBSTANŢELOR ANTIOXIDANTE ÎN MUGURII ARBORILOR STEJARULUI PEDUNCULAT (Quercus robur) CU DIFERITE TERMENE DE ÎNFRUNZIRE(CEP USM, 2018) Cuza, PetruA fost determinată activitatea sumară a oxidazelor, catalazelor şi a substanţelor antioxidante în extractele din mugurii arborilor de Quercus robur care se caracterizează prin diferite termene de înfrunzire. În celulele mugurilor apicali, primăvara, schimbările componentelor care determină potenţialul oxidoreductiv se manifestă mai timpuriu, în comparaţie cu cele din mugurii laterali. Accelerarea activării enzimelor menţionate poate fi cauzată de eliminarea mai timpurie a dormitării mugurilor apicali în comparaţie cu cei laterali. Activitatea substanţelor care caracterizează potenţialul oxidoreductiv în celulele mugurilor arborilor stejarului pedunculat cu desfacerea timpurie a frunzelor este semnificativ mai ridicată decât cea specifică arborilor cu înfrunzire târzie. Ţinând seama de faptul că predecesorii descendenţilor cu desfacerea timpurie a frunzelor sunt de origine sudică, iar cei cu înfrunzire târzie provin din centrul ţării, este posibil ca descendenţii acestora să fi moştenit de-a lungul timpului, probabil pe cale epigenetică, capacitatea de a elimina starea de dormitare în corespundere cu perioada caracteristică exemplarelor ancestrale.Item SPECIFICUL ÎNFRUNZIRII DESCENDENŢILOR STEJARULUI PEDUNCULAT (QUERCUS ROBUR L.) ÎN DIFERITE PROVENIENŢE(CEP USM, 2018) Cuza, PetruAu fost cercetate particularităţile înfrunzirii descendenţilor stejarului pedunculat (Quercus robur L.) de provenienţă ecologică diferită. S-a demonstrat că frecvenţa distribuţiei desfacerii frunzelor la puieţii stejarului pedunculat proveniţi din diferite zone ecologice este întâmplătoare, specifică şi deosebită. De-a lungul anilor se menţine variaţia distribuţiei zilei aşteptate a înfrunzirii şi a mediei ponderate a sumei temperaturilor pozitive în perioada de înfrunzire, fapt ce consemnează că descendenţii fiecărei provenienţe se caracterizează prin gene specifice. În plus, caracteristicele provenienţelor investigate în ceea ce priveşte desfacerea frunzelor la descendenţi reflectă într-o măsură importantă specificul genotipurilor arborilor seminceri din staţiunile forestiere de unde a fost recoltată ghinda. În interiorul familiilor genetice investigate a fost surprinsă o variabilitate accentuată în ceea ce priveşte iniţierea şi durata procesului de înfrunzire a puieţilor. Fenomenul evidenţiat denotă manifestarea eterogenităţii genetice pentru o suficientă adaptare a descendenţilor la variaţia fluctuaţiilor factorilor climatici de-a lungul anilor în acelaşi habitat, ceea ce asigură sporirea viabilităţii supravieţuirii stejarilorItem CREŞTEREA ÎN ÎNĂLŢIME A DESCENDENŢILOR STEJARULUI PEDUNCULAT (QUERCUS ROBUR L.) PROVENIŢI DE LA ARBORII SITUAŢI ÎN MASIV ŞI LA LIZIERĂ(2018) Cuza, PetruAu fost studiate particularităţile de creştere în înălţime a descendenţilor stejarului pedunculat proveniţi de la arborii situaţi în masiv şi la lizieră. S-a demonstrat că descendenţele multiple din masiv fiind diversificate genetic se caracterizează printr-o creştere rapidă şi stabilă la vârsta când influenţa fluctuaţiilor factorilor locali ai mediului este mai slabă, iar viteza de creştere în înălţime a puieţilor este determinată în principal de specificul lor genetic. Energia de creştere în înălţime a descendenţei unitare de la lizieră depinde de gradul de heterozigoţie a arborelui de la care aceasta provine. Specificul încrucişării arborilor de la lizieră face ca descendenţii obţinuţi din sămânţa recoltată de pe aceştia să suporte într-o măsură mai mare sau mai mică acţiunea „depresiunii consangvine”, fapt care duce la diminuarea energiei de creştere în înălţime la o parte însemnată a puieţilor de stejar. De aceea, pentru a evita eşecurile de pierdere a vigorii de creştere a descendenţilor la efectuarea lucrărilor de împăduriri trebuie evitată multiplicarea stejarului cu ghinda recoltată de pe arborii solitari şi de la marginea masivului forestierItem SPECIFICUL DISTRIBUŢIEI DESCENDENŢILOR DUPĂ ÎNĂLŢIME ÎN CULTURILE EXPERIMENTALE ALE STEJARULUI PEDUNCULAT ( QUERCUS ROBUR )(CEP USM, 2017) Cuza, PetruA fost studiat specificul distribuţiei descendenţilor stejarului pedunculat (Quercus robur) după categorii de înălţime în semănăturile de toamnă şi de primăvară. S-a demonstrat că la faza creşterii individuale a puieţilor în lipsa concurenţei dintre exemplare distribuţiile numărului de stejari pe categorii de înălţimi, atât în semănăturile de toamnă, cât şi în cele de primăvară, se apropie de legea distribuţiei normale. După realizarea stării de masiv curba de frecvenţă a stejarilor în raport cu înălţimea are o asimetrie de dreapta, ceea ce reflectă că,în competiţia pentru energia solară şi pentru elementele minerale din sol,o parte dintre exemplare, având însuşiri ereditare superioare, tind să domine prin creşterea rapidă în înălţime, stânjenindu-le pe cele mai slab exprimate. În felul acesta se reduce variabilitatea naturală cauzată în principal de diversitatea genetică, ca urmare a influenţei tot mai pronunţate a factorilor de mediu, îndeosebi a celor trofici (nutriţie minerală şi iluminare).