Facultatea de Biologie și Geoştiinţe / Faculty of Biology and Geosciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/4
Browse
9 results
Search Results
Item PARTICULARITĂȚILE CONDIȚIILOR AGROMETEOROLOGICE ALE PRIMĂVERII ANULUI 2024 ȘI IMPACTUL LOR ASUPRA FAZELOR DE DEZVOLTARE A PRINCIPALELOR CULTURI AGRICOLE(CEP USM, 2024) Boian, Ilie; Mîndru, GalinThe growth and development of the main agricultural crops in the Republic of Moldova are highly dependent on the agroclimatic conditions of the spring season. In this paper we aimed to identify the relationship between the agroclimatic conditions created in the spring of 2024 and the respective state of the main agricultural crops throughout the territory of the Republic of Moldova based on SHS data. The data used in the work were systematized, processed, interpreted graphically and cartographically, with the use of statistical programs - Statgraphics, Instat Plus and QGis, in accordance with the proposed objectives. A special role on agricultural crops in the spring season is played by meteorological and climatic risk phenomena. At the same time, we tried to highlight the peculiarities of the agroclimatic conditions in the spring of 2024 against the very diverse background of these conditions, which can be created in the spring season, in general. The analysis of the obtained results reveals that for the territory of the republic, the agroclimatic conditions in the spring season are favorable for the growth and development of the main agricultural crops. Knowing the agroclimatic conditions of the spring season is particularly informative for establishing the terms of cultivation and the date of manifestation of the ontogenetic phases, and less informative for forecasting the final harvest.Item ABORDĂRI METODOLOGICE ÎN STUDIUL STRESULUI HIDRIC LA PLANTE(CEP USM, 2024) Duca, Maria; Clapco, Steliana; Mutu, Ana; Martea, RodicaSeceta afectează semnificativ creșterea și dezvoltarea plantelor, având un impact negativ asupra productivității culturilor și, respectiv, asupra securității alimentare la nivel mondial. Pentru a prezice răspunsul culturilor agricole la încălzirea globală ulterioară și deficitul de apă și a elabora strategii eficiente de gestionare a riscurilor este nevoie să se înțeleagă, la diverse nivele de organizare, procesele care determină toleranța la mediile nefavorabile. În acest context este important de a folosi modele adecvate de inducere a stresului hidric și de evaluare a reacției de răspuns. Lucrarea prezintă o descriere succintă a abordărilor metodologice utilizate în studiile stresului hidric la plante (experiențe de câmp, sere, laborator; modele experimentale cu utilizarea diferitor tipuri de substraturi; metode distincte de inducere a deficitului de apă), reflectă particularitățile, avantajele și limitările acestora și pune în evidență importanța combinării și adaptării metodelor de analiză în funcție de specia studiată, de mediu și de obiectivele cercetării.Item GREATER SOIL WATER HARVESTING AND CROP YIELDS WITH NO-TILL AND CROP-RESIDUE RETENTION(CEP USM, 2023) Cebanu, D.Global heating is already impacting agriculture across the steppes. Increasing temperatures and capricious rainfall are aggravating problems related to soil health, loss of soil fertility, soil erosion and compaction. The industrial model of agricultural intensification has brought no relief: rather, intensive ploughing has decimated soil organic matter and soil structure, cutting infiltration and water retention capacity while encouraging soil erosion and compaction. Sustainability requires a new strategy based on Conservation Agriculture but, because CA has been largely a farmers’ movement, systematic research has been lagging. A long-term no-till field experiment on the Typical Chernozem of the Bălţi Steppe, in Moldova, demonstrates the influence of different rates of crop residues on soil water accumulation and yields of winter barley following corn-for-grain.Item INFLUENȚA HOLOPARAZITULUI OROBANCHE CUMANA WALLR. ASUPRA UNOR TRASĂTURI MORFO-ANATOMICE ȘI FIZIOLOGO- BIOCHIMICE LA CULTURA HELIANTHUS ANNUUS L.(CEP USM, 2023) Duca, Maria; Clapco, Steliana; Burcovschi, Ion; Domenco, Rodion; Martea, Rodica; Machedon, MihailLucrarea prezintă rezultate cu referire la influența angiospermei Orobanche cumana Wallr. (lupoaia) asupra recoltei de floarea-soarelui și a unor indici morfo-anatomici și fiziologo-biochimici la un șir de hibrizi de floarea-soarelui sensibili la acțiunea parazitului, în diferite condiții de mediu. Deși gradul de infestare a fost mult mai înalt în condiții favorabile de dezvoltare a culturii, impactul parazitului a fost mai pronunțat pe fundal de secetă. Conform analizei regresionale variația indicilor recolta de floarea-soarelui, talia plantei, suprafața foliară, indicele suprafeței foliare și cantitatea de clorofilă a poate fi atribuită intensității atacului cu lupoaie în proporție de 71%, 43%, 38%, 42% și 30%, respectiv. Au fost constatate corelații negative puternice a parametrilor menționați cu intensitatea atacului, după cum urmează r=-0,68; -0,65; -0,66 și -0,59.Item CLIMATE INFLUENCES ON THE LANDSCAPES OF THE NARNOVA HYDROGRAPHIC BASIN(CEP USM, 2022-09-29) Stratan, Liliana; Răileanu, ValentinItem VARIABILITY OF QUANTITATIVE TRAITS OF CORN HYBRIDS AND INBRED LINES UNDER DROUGHT AND SALINITY(CEP USM, 2022-09-29) Climenco, OxanaItem MPACT OF ENVIRONMENTAL CONDITIONS ON THE PRODUCTIVITY OF SUNFLOWER HYBRIDS(CEP USM, 2022-09-29) Burcovschi, IonItem IMPACTUL SECETELOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA ASUPRA ROADEI DE FLOAREA-SOARELUI ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE REGIONALE(Universitatea Agrară de Stat din Moldova, 2021) Boian, Ilie; Domenco, RodionDroughts in the Republic of Moldova are some of the most dangerous phenomena of nature, representing the specific feature of the regional climate. At the same time, the increase in the frequency and intensity of droughts in the last 20 years is an obvious response to regional climate change, and primarily due to the process of warming and arid regional climate. Based on the study, the droughts of 2007 and 2012 were described from an agrometeorological point of view, with the establishment of their impact on the size of sunflower harvest. The drought of 2007 on the territory of the Republic of Moldova intensified to the maximum during May-July, when the average air temperature in the territory was +21-+ 23°C, being 3-4°C higher than normal, and the amount of precipitation made up only 30% of the norm. During the described drought the average monthly value of the Hydrothermal Coefficient of the territory humidity (HTC), in most of the republic (except for the extreme northern districts), varied between 0.2 and 0.5, which corresponds to the strong drought and very strong. As a result of the 2007 drought, the average sunflower yield in the country was 7 q/ha, by 6 q/ha lower than in 2006, when it was 13 q/ha. The drought in the summer of 2012 on the territory of the republic was characterized by large thermal and water anomalies. The average air temperature for the period June-August was higher than the norm values by 3.0- 4.5°C and was +21.7-+ 24.8°С, and the amount of precipitation falling in the country during the mentioned period varied between 35 and 70% of the norm. During the described drought, the average monthly value of HTC over a large part of the country in June-August varied between 0.1 and 0.5, values specific to strong and very strong droughts. As a result of the drought in the summer of 2012, the average yield of sunflower seeds in the country was 10 q/ha, by 6 q/ha lower than the yield in 2011, when it was 16 q/ha. The mapping and analysis of data on the average yield of 1 ha of sunflower in administrative-territorial profile, allowed the establishment of the degree of damage to the territory of the Republic of Moldova by strong and very strong droughts in 2007 and 2012. Thus, these droughts were catastrophic in terms of the occupied area, affecting 80-90% of the territory of the republic. According to the main agro-meteorological indices, the droughts of 2007 and 2012 even surpassed the drought of 1946, bringing direct damage to the national economy in the amount of over three billion US dollars.Item INFLUENȚA CONDIȚIILOR AGROMETEOROLOGICE DIN ANUL 2020 ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI ROADEI DE FLOAREA-SOARELUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA(CEP USM, 2021) Boian, Ilie; Domenco, RodionÎn studiul de față, cu ajutorul programelor statistice moderne, a fost efectuată prelucrarea și analiza datelor factologice, ceea ce a făcut posibilă stabilirea variabilității temperaturii medii lunare a aerului și a cantității de precipitații în teritoriul Republicii Moldova pe parcursul perioadei de vegetație a anului 2020, cu elaborarea hărților respective pentru fiecare lună, fiind descrise condițiile agrometeorologice severe create pe parcursul procesului de creștere, dezvoltare și formare a roadei la floarea-soarelui. În scopul determinării intensității secetei din vara anului 2020 a fost calculat Coeficientul Hidrotermic Selianinov (CHT) pentru lunile iulie și august (fiind cele mai aride) pe tot teritoriul Republicii Moldova, stabilindu-se valoarea medie a coeficientului menționat pentru luna iulie de 0,5, iar pentru luna august – de 0,2, care corespund, respectiv, secetei puternice și foarte puternice. După suprafața afectată (cca 90% din teritoriul țării), seceta menționată mai sus, care a fost prezentă practic pe tot parcursul perioadei de vegetație a anului 2020, a fost una catastrofală. În rezultatul prelucrării datelor factologice cu privire la mărimea roadei de semințe la floarea-soarelui în anul 2020 pe teritoriul republicii, a fost posibilă elaborarea hărții privind variația roadei medii la 1 ha de floarea-soarelui în profil administrativ-teritorial. Efectuarea analizei comparative a roadei medii la 1 ha de floarea-soarelui din anul 2020 cu roada respectivă din anul 2019 și cu cea medie din premărgătorii 10 ani (2010-2019) a permis stabilirea impactului secetei puternice și foarte puternice din anul 2020 asupra roadei medii la 1 ha de floarea-soarelui în profil administrativ-teritorial. Astfel, am constatat că seceta din primăvara și vara anului 2020 a compromis cca 50% din roada de floarea-soarelui, constituind doar 11 q/ha față de 23 q/ha în anul 2019. Totodată, recolta medie pe țară la 1 ha de floarea-soarelui în anul 2020 a fost cu 6,7 q/ha mai mica față de roada medie din premăgătorii 10 ani (2010-2019), care a fost de 17,7 q/ha. Mai mică a fost doar roada medie la 1 ha de floarea-soarelui în anul 2012, fiind de 10 q/ha.