Facultatea de Biologie și Geoştiinţe / Faculty of Biology and Geosciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/4
Browse
8 results
Search Results
Item Impactul poluării solului asupra homeostaziei organismului (Articol de sinteză) [Articol](CEP USM, 2025) Crivoi, Aurelia; Bacalov, Iurie; Chirița, Elena; Druța, AdrianaO importanță deosebită pentru sănătatea populației o reprezintă calitatea solului în zona de trai. Pe parcursul ultimelor decenii sunt înregistrate degradări intensive ale fondului funciar ca rezultat al gestionării incorecte a acestuia, defrișări masive, poluări cu substanțe toxice și deșeuri. Acest lucru a dus la creșterea poluării solului cu agenți patogeni, ceea ce s-a răsfrânt negativ și asupra sănătății populației. Ca rezultat în zonele unde a crescut contaminarea solului s-a majorat numărul de cazuri de morbiditatea maladiilor diareice acute și a celor parazitare. Calitatea și fertilitatea solurilor au fost grav afectate de explorările agricole mari ecologic nesusținute, bazate pe tehnologiile intensive cu folosirea excesivă a fertilizatorilor chimici, a pesticidelor și erbicidelor. În unele cazuri prejudiciile aduse mediului de activitățile antropogene sunt ireversibile. Deci degradarea mediului întotdeauna este însoțită de apariția diferitor factori cu impact negativ asupra florei, faunei și ca reacție de răspuns asupra omului.Item SĂNĂTATEA SOLULUI ŞI CRITERII DE EVALUARE PRIN PRISMA CONCEPTULUI BIOFIZIC AL PEDOGENEZEI(CEP USM, 2023) Jigău, Gheorghe; Dobrojan, Sergiu; Dobrojan, Galina; Turchin, Boris; Chiriță, Elena; Druță, Andriana; Gaberi, Valentin; Bolocan, NistorPrin prisma conceptului biofizic al pedogenezei sănătatea solului este produsul integrator al proceselor independente şi interdeterminate de constituire a subsistemelor fizic, chimic, fizico-chimic şi biologic al ecosistemului solului în cadrul lanțului genetic-evolutiv factori→regimuri→procese elementare→sol (ecosistemul solului). Evoluţia ecosistemului solului presupune două faze distincte: a) constituirea sistemului rutinar al solului; b) constituirea şi evoluţia ecosistemului solului. Constituirea sistemului rutinar al solului este determinat de procesele abiotice de transformare şi organizare a com- ponentelor abiotice (fazele solidă, lichidă şi gazoasă) cu formarea profilului pedolitic şi matricei biolitice. Constituirea ecosistemului solului este determinată de biologizarea pedomatricei cu formarea biopedomatricei şi modelarea acesteia de către organismele lui în conformitate cu propriile necesităţi.Prin această prismă de idei sănătatea solului este categorie biofizică, iar pentru evaluarea acesteia se recomandă aplicarea parametrilor însușirilor fizice şi biologice, precum şi a parametrilor chimici şi fizico-chimici aferenţi acestora.Item INFLUENȚA TOXICOLOGICĂ A PESTICIDULUI DECIS ASUPRA SĂNĂTĂȚII SOLULUI ȘI A SĂNĂTĂȚII UMANE(CEP USM, 2023) Crivoi, Aurelia; Jigău, Gheorghe; Bacalov, Iurie; Chirița, Elena; Druţa, AdrianaPreparatul Decis face parte din grupul de produse de uz fitosanitar cu impact redus asupra componentelor mediului. Asupra solului, acțiunea lui se realizează prin impactul asupra activității vitale a microbiomului acestuia, suprimarea sistemelor fermentative de bază și proceselor metabolice participante la pedogeneza și nutriția plantelor. Acțiunea toxică a preparatului Decis asupra microbiomului solului se intensifică pe fondul unor tratări cu preparate din grupa celor cu impact puternic (Nurela- D, Zolon) și moderat (Delan). Impactul preparatului Decis asupra sistemului sismpato-adrenal al omului este în funcție de dozele administrate. Acțiunea acestuia în doză de 1,2 mg/kg asupra nivelului de catecolamine conduce la dezechilibru aminelor, iar folosirea acestuia în doze mai mari (2,0 și 2,4 mg/kg) conduce la mărirea bruscă a nivelului de adrenalină și noradrenalină în țesuturile organelor studiate.Item SOCIAL AND ECONOMIC EFFECT OF WASTE MANAGEMENT POLICY IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA(CEP USM, 2020) Cobzari, Ludmila; Suveica, Luminița; Vostricov, Denis; Crivoi, Aurelia; Chirița, Elena; Druța, Adrian; Ilieș, Ana; Para, Iulian; Pozdneacova, Ilona; Cojocari, LidiaBackground. Waste collection, transport, processing, and disposa l are important for both environmental and public health reasons. Different elements have been proposed to reduce, reuse, recycle, recover energy and finally dispose of municipal solid waste, but the environmental impacts of these are controversial. Severa l studies of the possible health effects on populations living in proximity of landfills and incinerators have been published and both landfills and inci - ne rators have been associated with some harmful effects over the quality of life. Consequently, there is controversy over the possible health implications of waste management policies and both policy makers and the public require more in - for mation on the likely health impacts (and importantly, the associated nature and extent of the uncertainties). Obje ctives. The purpose of this paper is to underline the possible social and economic effects caused by Municipal Solid Waste Management Policies. Data and Methods. The method of analysis, synthesis method, logic and dialectic method, normative method, the st udy of statistical sampling and time series, personal observations, and monographic studies were used for drafting this article. Results. The expected result of MSW Management in several regions of the Republic of Moldova can significantly improve the qual ity of public health.Item EVALUAREA ŞI ESTIMAREA RISCULUI ECOLOGIC PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI SĂNĂTATEA POPULAŢIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA(2016) Crivoi, Aurelia; Aşevschi, Ioana; Cotorobai, MariaManagementul riscului reprezintă un proces continuu, care poate fi utilizat iniţial ca instrument decizional şi implică o analiză calitativă a riscurilor ierarhizate. Implicarea conducerii de vârf este esenţială în dezvoltarea unei filozofii a managementului organizaţional al riscului şi în creşterea gradului de conştientizare a lui la diferite niveluri ale organizaţiei. Analiza preliminară furnizează informaţii pentru a se adopta decizii concrete.Item IMPACTUL TEHNOLOGIILOR MODERNE ASUPRA HABITATULUI UMAN(2016) Aşevschi, Valentin; Crivoi, Aurelia; Bacalov, Iurie; Chiriţa, Elena; Ilieş, Ana; Cojocari, LidiaStarea de sănătate a populaţiei este influenţată direct de unele probleme care se stabilesc între individ şi mediul sau fizic şi social. Printre factorii externi, responsabili de sănătatea populaţiei, menţionăm cu precădere mediul de viaţă, factorii mediului înconjurător, nivelul, legătura strânsă între elementele mediului. Chiar dacă această formă de poluare ar putea pune sub semnul întrebării utilizarea energiei electrice în diversele sale variante, omenirea nu va putea renunţa la ea.Item MANAGEMENTUL STRESULUI PROFESIONAL(2016) Crivoi, Aurelia; Aşevschi, Valentin; Bacalov, Iurie; Chiriţa, Elena; Ilieş, Ana; Cojocari, LidiaStresul nu este o boală în sine, dar, dacă este intensă şi de durată, poate duce la probleme de sănătate mintală şi fizică. Presiunea de stres poate îmbunătăţi performanţa şi oferi o anumită satisfacţie în muncă, atingerea scopurilor şi a obiectivelor. Însă, atunci când cerinţele şi presiunile depăşesc anumite limite, ele duc la stres, iar această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi, nici pentru întreprindere.Item POLUAREA SONORĂ ŞI SĂNĂTATEA UMANĂ(CEP USM, 2016) Bacalov, Iurie; Crivoi, Aurelia; Chiriţa, Elena; Ilieş, Ana; Aşevschi, Valentin; Cojocari, Lidia; Para, Iulian; Bacalov, IrinaÎn civilizaţia contemporană omul trăieşte într-un spaţiu cu sunet, însoţit în mod continuu de un „cortegiu” de zgomot şi vibraţii cu intensităţi cele mai variate şi cu efecte care au mai mult sau mai puţin acţiune agresivă asupra confortului şi chiar asupra sănătăţii lui. Din cauza prezenţei sale dăunătoare în toate compartimentele vieţii, poluarea fonică este o problemă majoră în toate ţările, deoarece nivelul de zgomot se dovedeşte a fi un fenomen perturbator în creştere.