Facultatea de Biologie și Geoştiinţe / Faculty of Biology and Geosciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/4
Browse
3 results
Search Results
Item FLORA SINANTROPĂ NECULTIVATĂ A PARCULUI SILVIC „LUNCA GÂȘTEI” DIN ORAȘUL CHIȘINĂU(CEP USM, 2024) Buracinschi, Natalia; Roşca, Ion; Mârza, MihaiAcest articol prezintă rezultatele cercetărilor florei sinantrope necultivate a parcului silvic „Lunca Gâștei”. Analiza diversității taxonomice a evidențiat prezența a 298 de specii de plante, care se referă la 214 genuri şi 59 familii. A fost depistat un loc nou de creştere a speciei critic periclitată Orchis purpurea Huds. S-a efectuat analiza particularităților bioecologice și evidențierea fracției adventive din flora sinantropă necultivată a parcului. În elementul geografic predomină speciile de origine euroasiatică. Diversitatea biotopurilor existente pe teritoriul cercetat a determinat și diversitatea grupelor ecologice de plante în funcţie de regimul hidric, dominante fiind mezofitele și xeromezofitele. În spectrul biomorfelor, cele mai reprezentative sunt hemicriptofitele. Au fost evidențiate 53 specii adventive, majoritatea fiind de origine americană.Item FLORA SINANTROPA INSTALATA IN PARCHETELE DIN CADRUL REZERVATIEI NATURALE „PADUREA DOMNEASCA”(2012) Mamai, Iulian; Mârza, MihaiThe most wide-spread anthropo-natural synusiae in forests take place after forest harvesting, namely they have led to reduction of forestations and change of the structure of floral components of sylvan groups.Item ISTORIA CERCETĂRII FLOREI ŞI VEGETAŢIEI SINANTROPE A REPUBLICII MOLDOVA ŞI A TERITORIILOR LIMITROFE(CEP USM, 2014) Mârza, Mihai; Buracinschi, Natalia; Grati, Vladislav; Mîrza, Eliza; Mamai, IulianÎn baza analizei de retrospectivă s-a constatat că flora şi vegetaţia sinantropă a Republicii Moldova şi, parţial, a teritoriilor adiacente poate fi delimitată în următoarele etape evolutive: 1. Etapa de iniţiere, cuprinsă între prima jumătate a sec. XVI şi prima jumătate a sec. XIX. Au fost publicate listele speciilor de plante din limitele anumitor teritorii geografice sau administrative. 2. Etapa cercetărilor fizico-geografice, cuprinsă între anii 60 ai sec. XIX şi anii 20 ai sec. XX. Cercetările floristice erau completate cu investigaţii fitogeografice. 3. Etapa cercetărilor ecologo-fitocenologice, declanşată mai pronunţat de la mijlocul sec. XX – este etapa actuală. Se manifestă prin realizarea în cercetări a metodelor floristice, fitogeografice şi ecologice.