Facultatea de Biologie și Geoştiinţe / Faculty of Biology and Geosciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/4
Browse
6 results
Search Results
Item CARACTERIZAREA FACTORULUI EDAFIC ÎN CARE VEGETEAZĂ SPECIILE FORESTIERE DIN CADRUL ENTITĂȚII SILVICE STRĂȘENI(CEP USM, 2024) Grati, Vladislav; Bejan, Iurie; Nagacevschi, Tatiana; Bunduc, TatianaArticolul reprezintă un studiu comparativ al condițiilor de vegetație (aspecte geomorfologice, soluri) pentru zona centrală a Republicii Moldova numită și „Codrii centrali”. Secetele prelungite impun un mod diferit de gestionare a silviculturii. Prin acest studiu ne propunem să identificăm comparativ condițiile edafice din 1985 și 2021, modul în care acestea au evoluat, dar și capacitatea arborilor de a se acomoda în timp. Solurile forestiere din Republica Moldova au fost mai puțin studiate, cu excepția celor din centrul Republicii Moldova (Ursu, 2005), în special ariile protejate, fiind incluse în traseele cercetărilor științifice.Item COMPOZIȚIA ARBORETELOR DIN CODRII STRĂȘENILOR COMPARATIV CU POTENȚIALUL PRODUCTIV AL TERENULUI(CEP USM, 2024) Grati, Vladislav; Bejan, Iurie; Grati, SabinaÎn prezentul articol este studiată compoziția arboretelor pe specii și coresponderea acestora potențialului productiv oferit în condițiile din zona centrală a Republicii Moldova amplasat în raionul Strășeni în raza Întreprinderii de Stat „Strășeni”. Anume aici, în centrul republicii s-au păstrat cele mai valoroase arborete naturale, în care mai este prezentă în proporții optime specia principală de bază gorunul, fiind urmat de stejarul pedunculat. Abaterea compozițiilor actuale de la cele optime este rezultatul gestionării defectuoase a pădurilor în trecut, iar stabilirea cu exactitate a motivului devierii de la compozițiile optime va asigura realizarea comparațiilor și în funcție de condițiile climatice. Structura pe specii a volumului, în special a gorunului, reflectă capacitatea speciei de a valorifica condițiile naturale ale teritoriului în care este situat.Item CONDIȚIILE PEDOLOGICE ÎN REZERVAȚIA NATURALĂ PLAIUL FAGULUI ȘI USCĂRILE DE ARBORETE(CEP USM, 2024) Grati, Vladislav; Nagacevschi, TatianaThe object of this study is the «Plaiul Fagului» natural Reserve, which is located in the northwestern part of the Central Plateau of Codrilor. In order to plan silvotechnical works, a pedological mapping of the areas with degraded, poorly productive trees and with inappropriate compositions was necessary. Thus, the decision was made to place soil profles in several landscaping units to determine the type and subtype of soil and, depending on this, to plan the necessary works for the success of forestry crops. The impact of climate change on the development of the forest fund is also clarifed by the changes in the parameters and state of the edaphic factor (soil), which following the drought including pedological in the absence of rains in the summer of 2022 and in recent years have favored the appearance of carbonates in the upper horizons even in the soils ashes, as a result the forest vegetation dries.Item ASPECTE SOCIALE ALE FUNCȚIILOR RECREATIVE ALE PĂDURILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA(CEP USM, 2022-11-10) Ciubuc, Natalia; Grati, VladislavItem CONDIȚIILE ECOLOGICE PENTRU DEZVOLTAREA VEGETAȚIEI FORESTIERE DIN CADRUL ENTITĂȚII SILVICE „MANTA-V”(CEP USM, 2016) Șalaru, Victor; Grati, VladislavItem ISTORIA CERCETĂRII FLOREI ŞI VEGETAŢIEI SINANTROPE A REPUBLICII MOLDOVA ŞI A TERITORIILOR LIMITROFE(CEP USM, 2014) Mârza, Mihai; Buracinschi, Natalia; Grati, Vladislav; Mîrza, Eliza; Mamai, IulianÎn baza analizei de retrospectivă s-a constatat că flora şi vegetaţia sinantropă a Republicii Moldova şi, parţial, a teritoriilor adiacente poate fi delimitată în următoarele etape evolutive: 1. Etapa de iniţiere, cuprinsă între prima jumătate a sec. XVI şi prima jumătate a sec. XIX. Au fost publicate listele speciilor de plante din limitele anumitor teritorii geografice sau administrative. 2. Etapa cercetărilor fizico-geografice, cuprinsă între anii 60 ai sec. XIX şi anii 20 ai sec. XX. Cercetările floristice erau completate cu investigaţii fitogeografice. 3. Etapa cercetărilor ecologo-fitocenologice, declanşată mai pronunţat de la mijlocul sec. XX – este etapa actuală. Se manifestă prin realizarea în cercetări a metodelor floristice, fitogeografice şi ecologice.