Facultatea de Biologie și Geoştiinţe / Faculty of Biology and Geosciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/4
Browse
8 results
Search Results
Item INFESTAȚII CU SPECII DE NEMATODE LA FAZANUL COMUN (PHASIANUS COLCHICUS L.) ȘI PREPELIȚE (COTRUNIX COTRUNIX L.) DIN REPUBLICA MOLDOVA(CEP USM, 2024) Zamornea, Maria; Erhan, Dumitru; Rusu, Ştefan; Chihai, Oleg; Gliga, Olesea; Botnaru, NicolaiScopul studiului constă în evaluarea nivelului de infestație la păsările de interes cinegetic (fazani, prepelițe) cu nematode. Pe parcursul anilor 2020-2023 de la fazani (Phasianus colchicus L.) și prepelițe (Cotrunix cotrunix L.) au fost recoltate, respectiv, 164 și152 de probe biologice din diverse biotopuri naturale și antropizate ale Republicii Moldova. S-a stabilit infestarea acestora cu 7 specii de nematode (Capillaria caudinflata, Capillaria annulata, Syngamus tracheia, Heterakis isolonche, Ascaridia galli, Heterakis gallinarum,Trichostrongylus tenuis), care aparţin la 5 familii și 5 genuri. La fazani s-a stabilit o prevalență sporită de infestare cu speciile: Ascaridia galli - 44,3%, Heterakis isolonche – 31,2% și Heterakis gallinarum – 16,2%. La prepelițe predomină infestarea cu speciile Ascaridia galli (53,2%) și Heterakis gallinarum (28,7%). Speciile stabilite sunt geohelminţi, comune și la galinaceele domestice.Item POLIPARAZITISMUL LA FAZANI (PHASIANUS COLCHICUS L.) DIN DIVERSE ECOSISTEME NATURALE ȘI ANTROPIZATE ALE REPUBLICII MOLDOVA(CEP USM, 2023) Zamornea, Maria; Erhan, Dumitru; Rusu, Ștefan; Chihai, Oleg; Gliga, Olesea; Botnaru, NicolaiEndoparaziții prezintă un rol semnificativ în patologia fazanilor (Phasianus colchicus L). În perioada aa. 2020-2022, au fost examinate 123 de eșantioane biologice prelevate de la fazani din diverse biotopuri naturale și antropizate ale Republicii Moldova. Rezultatele investigațiilor parazitologice efectuate au relevat prezența poliinvaziilor formate din 14 specii (Choanotaenia infundibulum, Raillietina tetragona, Raillietina echinobotrida, Prosthogonimus ovatus, Capillaria caudinflata, Capillaria annulate, Heterakis gallinarum, Heterakis isolonche. Ascaridia galli, Singamus traheia, Trichostrongylus tenuis, Eimeria colchici, Eimeria duodenalis, Eimeria phasiani) de paraziţi, dintre care 7 specii (Prosthogonimus ovatus, Syngamus tracheia, Ascaridia galli, Heterakis gallinarum, Raillietina tetragona, Raillietina echinobotrida, Eimeria duodenalis), sunt comune și pentru galinaceele domestice. S-a evidențiat că 39 de probe (31,7%) erau infestate în formă de monoinvazii, iar 84 de probe (68,3%) – în formă de poliinvazii. S-au estimat asociații poliparazitare formate din 2 specii de paraziți în 36 de probe (42,8%); din 3 specii – în 26 de probe(30,9%); din 4 specii – în 13 probe investigate (15,6%); din 5 specii – în 5 probe (5,9%) și din 6 specii de paraziți s-au identificat în 4 probe (4,8%).Item HELMINTOFAUNA IN PHEASANT (PHASIANUS COLCHICUS L.) MAINTAINED IN CAPTIVITY IN MOLDOVA(CEP USM, 2022-09-29) Zamornea, Maria; Rusu, Ștefan; Erhan, Dumitru; Chihai, Oleg; Gliga, Olesea; Botnaru, NicolaiItem ENDOPARAZITOFAUNA LA GALINACEE DIN ZONA DE CENTRU A REPUBLICII MOLDOVA(CEP USM, 2022) Rusu, Ștefan; Zamornea, Maria; Erhan, Dumitru; Toderaş, Ion; Botnaru, Nicolai; Rusu, Viorelia; Melnic, GalinaScopul lucrării vizează stabilirea endoparazitofaunei la galinacee din Zona de Centru a Republicii Moldova la care s-a evidențiat un nivel înalt de infestare cu diverși agenți parazitari, care fac parte din următoarele clase: clasa Trematoda – 3 specii: Echinostoma revolutum (Fröhlich, 1802), Prosthogonimus ovatus (Rud., 1803), Prosthogonimus cuneatus (Rudolphi, 1809); clasa Cestoda – 5 specii: Davainea proglottina (Braun, 1900), Raillietina tetragona (Molin, 1858), Raillietina echinobothrida (Megnin, 1880), Echinolepis carioca (Magalhaes, 1898) și Choanotaenia infundibulum (Bloch,1779); clasa Secernentea – 8 specii: Capillaria phasianina (Kotlán, 1940), Capillaria obsignata (Madsen, 1945), Capillaria annulata (Molin, 1858), Heterakis gallinarum (Schrank, 1788), Ascaridia galli (Schrank, 1788), Acuaria hamulosa (Diesing, 1851), Singamus traheia (Montagu, 1811) și Trichostrongylus tenuis (Mehlis, 1846) și clasa Conoi- dasida – 12 specii: Eimeria uzura (Tsunoda and Muraki, 1971), Eimeria bateri (Bhatia, Pandayand Pande, 1965), Eimeria coturnicis (Chakravarty & Kar, 1947), Eimeria necatrix (Johnson, 1930), Eimeria acevulina (Tyzzer, 1929), Eimeria maxima (Tyzzer, 1929), Eimeria colchici (Norton, 1967), Eimeria duodenalis (Norton, 1967), Eimeria phasiani (Tyzzer, 1929), Eimeria meleagridis (Tyzzer, 1927), Eimeria adenoeides (E. Mocre and Bromn, 1951) și Eimeria numidae (Pellerdy, 1962). Galinaceele întreținute în sistem liber tradiţional mai frecvent sunt poliparazitate cu agenți parazitari din clasa Secernentea: Ascaridia galli, Heterakis gallinarum, Acuaria hamulosa şi într-o mai mică măsură cu cestode și tramatode, iar din clasa Conoidasida prevalează speciile de eimerii: Eimeria coturnicis, Eimeria duodenalis și Eimeria acevulina.Item CARACTERISTICA SPECIEI HAEMATOLOECHUS VARIEGATUS RUDOLPHI, 1819 (TREMATODA) DEPISTATĂ LA AMFIBIENII COMPLEXULUI PELOPHYLAX ESCULENTA (AMPHIBIA) ÎN CONDIȚIILE REPUBLICII MOLDOVA(CEP USM, 2022-11-10) Gherasim, Elena; Erhan, DumitruItem INFLUENŢA AGENȚILOR PARAZITARI ASUPRA STATUSULUI IMUN AL ANIMALELOR(CEP USM, 2022-11-10) Erhan, Dumitru; Rusu, Ştefan; Gherasim, Elena; Zamornea, MariaItem BACTERII SIMBIOTROF-FIXATOARE DE AZOT CU DIVERSE ÎNSUȘIRI(CEP USM, 2021) Todiraş, Vasile; Melnic, Maria; Prisacari, Svetlana; Lungu, Angela; Rusu, Ştefan; Erhan, DumitruA fost studiat efectul stimulator al bacteriilor de nodozități din genul Rhizobium asupra creșterii, dezvoltării și productivității plantelor de tomate și castraveți. S-a stabilit că tratarea semințelor cu metaboliții bacteriilor în concentrații optime (1:300; 1:500) stimulează creșterea și acumularea de masă uscată a plantelor. De asemenea, s-a investigat și efectul bacteriilor asupra nematodelor fitoparazite – Ditylenchus destructor.Item DEVIERI ANOMALICE ÎN PROCESUL DE ECLOZIUNE A LARVELOR LA FITONEMATODE(2018) Melnic, Maria; Toderaş, Ion; Erhan, Dumitru; Rusu, Ştefan; Rusu, Vadim; Chihai, NinaÎn articol sunt prezentate date despre devierile anomalice de ecloziune a larvelor, care au loc în uterul femelelor fitonematodelor. Fenomenul ”ecloziune intrauterină” a fost stabilit pentru prima dată în Republica Moldova la speciile de nematode din genurile Ditylenchus (D. destructor, D. dipsaci) şi Pristionchus (P. lheritieri). Procentul femelelor cu larve intrauterine este mai mare la specia P. lheritieri (2,0-3,0%), comparativ cu speciile din genul Ditylenchus (1,0-1,5%). Larvele vii, în număr de până la 3 exemplare (L2), din cavitatea uterului macerat pătrund activ în cavitatea corpului femelelor moarte, apoi în exterior prin partea anterioară sau posterioară a acestora. Asemenea fenomen are loc, probabil, din cauza condiţiilor care s-au creat în habitatul nematodelor - neajuns de hrană, precum şi din cauza femelelor degradate de vârstă, care nu au putere de a depune ouăle în exterior.