Facultatea de Biologie și Geoştiinţe / Faculty of Biology and Geosciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/4
Browse
16 results
Search Results
Item Effect of light on the process of biological nitrogen fixation in blue-green algae nostoc gelatinosum (Schousb) Elenk.and Cylindrospermum licheniforme (Bory) Kütz. (Cyanophyta) [Articol](CEP USM, 2014) Dobrojan, Sergiu; Stratulat, Irina; Şalaru, Victor; Dobrojan, GalinaLighting regime directly influences the process of biological nitrogen fixation carried out by algae Nostoc gelatinosum (Schousb) Elenk. and Cylindrospermum licheniforme (Bory) Kutz. The natural light contributes to the intensification of biological fixation of atmospheric nitrogen in these algae, and the dark regime leads to inhibition the biological nitrogen fixation. Biological nitrogen fixation by blue-green algae achieved by Cylindrospermum licheniforme and Nostoc gelatinosum is a reversible self-regulating process.Item The influence of light on morphological changes of blue-green algae nostoc gelatinosum (Schousb) elenkand cylindrospermum licheniforme (Bory) kütz. (Cyanophyta) [Articol](CEP USM, 2014) Dobrojan, Sergiu; Stratulat, Irina; Şalaru, Vasile; Trofim, Alina; Dobrojan, GalinaThe light influences the morphological aspects of algae Nostoc gelatinosum (Schousb) Elenk. and Cylindrospermum licheniforme (Bory) Kutz.. The dark regime generates the dimensional reducing of vegetative cells and heterocysts leading to the alteration of biomass, but spores do not suffer significant changes. Cultivating these algae to favorable conditions of natural and artificial light (continuous), results with launching the process of self-regulating dimensional of cells. The most beneficial sources of ilumination are natural and artificial light.Item AGROGENEZA CERNOZIOMICĂ: MANIFESTĂRI ÎN STAREA FIZICĂ A CERNOZIOMURILOR ARABILE DIN SPAŢIUL DINTRE PRUT ŞI NISTRU(CEP USM, 2023) Jigău, Gheorghe; Turchin, Boris; Dobrojan, Sergiu; Dobrojan, Galina; Moșoi, Iurie; Stadnic, Angela; Bolocan, Nistor; Botnaru, Viorel; Fala, AnatolieSporirea presingului factorilor tehnoantropogeni asupra cernoziomurilor arabile, în condiţii de intensificare a gradului de continentalitate a climatului solului indusă de schimbarea climei, pe fond de reducere unidirecţionată a rolului factorului biologic în pedogeneza cernoziomică antropo-naturală a implicat o fază nouă în evoluţia acesteia în cadrul căreia rolul decisiv revine degradării fizice. Aceasta se distinge prin modificări semnificative a proceselor cernoziomice tipogenetice: a) formarea şi acumularea humusului; b) agregarea-structurarea masei solului. În cadrul procesului complex de descompunere-transformare a materiei organice proaspete se reduce ponderea pro- cesului de formare şi de acumulare a humusului şi sporeşte ponderea procesului de mineralizare. În aceste condiţii se reduce semnificativ rolul proceselor biocoagulaţionale de agregare-structurare a masei solului. În schimb sporeşte ponderea proceselor termocompresionale şi fizico-mecanice în evoluţia sistemului agregatic al cernoziomurilor arabile. Aceasta conduce la perturbarea funcţionalităţii sistemului pedofuncţional[sistem humic] ↔ [sistem agregatic] manifestată în reducerea sensului şi intensităţii proceselor de reproducere a pedogenezei cernoziomice şi fertilităţii naturale a cernoziomurilor arabile. În faza actuală a pedogenezei cernoziomice antropo-naturale agrogeneza se manifestă în atenuarea deosebirilor la nivelul taxonomic de subtip.Item SĂNĂTATEA SOLULUI ŞI CRITERII DE EVALUARE PRIN PRISMA CONCEPTULUI BIOFIZIC AL PEDOGENEZEI(CEP USM, 2023) Jigău, Gheorghe; Dobrojan, Sergiu; Dobrojan, Galina; Turchin, Boris; Chiriță, Elena; Druță, Andriana; Gaberi, Valentin; Bolocan, NistorPrin prisma conceptului biofizic al pedogenezei sănătatea solului este produsul integrator al proceselor independente şi interdeterminate de constituire a subsistemelor fizic, chimic, fizico-chimic şi biologic al ecosistemului solului în cadrul lanțului genetic-evolutiv factori→regimuri→procese elementare→sol (ecosistemul solului). Evoluţia ecosistemului solului presupune două faze distincte: a) constituirea sistemului rutinar al solului; b) constituirea şi evoluţia ecosistemului solului. Constituirea sistemului rutinar al solului este determinat de procesele abiotice de transformare şi organizare a com- ponentelor abiotice (fazele solidă, lichidă şi gazoasă) cu formarea profilului pedolitic şi matricei biolitice. Constituirea ecosistemului solului este determinată de biologizarea pedomatricei cu formarea biopedomatricei şi modelarea acesteia de către organismele lui în conformitate cu propriile necesităţi.Prin această prismă de idei sănătatea solului este categorie biofizică, iar pentru evaluarea acesteia se recomandă aplicarea parametrilor însușirilor fizice şi biologice, precum şi a parametrilor chimici şi fizico-chimici aferenţi acestora.Item PERSPECTIVA UTILIZĂRII ALGELOR ÎN TRATAREA SEMINŢELOR DE PLANTE(CEP USM, 2023) Dobrojan, Sergiu; Jigău, Gheorghe; Dobrojan, Galina; Melnic, Cristin; Ciolacu, Tatiana; Ciobanu, EugeniuAlgele prezintă o sursă naturală de substanțe biologic active, eficiente, sigure şi relativ ieftine, care stimulează procesul de germinare a semințelor diferitor plante. Conținutul de biostimulatori ai germinării semințelor variază în funcție de poziția taxonomică a algelor, starea culturilor şi specificul cultivării acestora. Tratarea semințelor diferitor plante cu biomasa algală, sau cu extracte obţinute din aceasta, are ca efect atât stimularea germinării semințelor, cât şi îmbunătățirea stării fiziologice a plantelor, creşterea rezistenței acestora la factorii de mediu, majorarea cantitativă şi îmbunătățirea calității recoltelor. Articolul prezintă o sinteză a unor rezultate ştiinţifice obţinute care scot în evidenţă faptul că biomasa unor alge poate fi utilizată ca sursă de biostimulatori în tratarea semințelor plantelor.Item CADRUL ECOSISTEMIC FUNCȚIONAL AL SĂNĂTĂȚII SOLULUI(CEP USM, 2023-02-13) Jigău, Gheorghe; Crivoi, Aurelia; Turchin, Boris; Dobrojan, Galina; Ciolacu, TatianaIn the development of the “Soil health” concept, it is examined as an ecosystemic-functional category within the pedogenetic-evolutionary chain “factors → regimes → processes → soil (health)”, the basic principles of which are based on the results of own research. Through this prism of ideas within natural ecosystems, the evolution of soil health is determined by functional self-improvement processes. In the arable regime, its management involves the practice of bioameliorative measures.Item PREPARATELE ALGALE CA ELEMENT AL TEHNOLOGIILOR AGRICOLE PEDOREGENERATIVE(CEP USM, 2021) Jigău, Gheorghe; Dobrojan, Sergiu; Turchin, Boris; Dobrojan, Galina; Plăcintă, Nina; Sprâncean, Eugen; Stadnic, AngelaItem STRUCTURA TAXONOMICĂ ŞI ECOLOGICĂ A ALGOFLOREI EDAFICE DIN SERELE SATULUI BARDAR(CEP USM, 2016) Donțu, Natalia; Șalaru, Victor; Dobrojan, Sergiu; Stratulat, Irina; Dobrojan, GalinaItem STUDIEREA PROCESULUI DE CREŞTERE A ALGEI CIANOFITE CALOTHRIXSP. CULTIVATE PE MEDIUL NUTRITIV LICHID BG-11(CEP USM, 2017) Dobrojan, Sergiu; Stratulat, Irina; Dobrojan, GalinaPrezenta cercetare este axată pe analiza procesului de creştere a algei cianofite Calothrix sp.cultivate pe mediul nutritiv lichid BG-11. Cultivarea algei Calothrix sp. pe mediul nutritiv BG-11 permite obţinerea a 2,38±0,11 g/l de biomasă algală timp de 12 zile de cultivare. Cele mai înalte valori privind creşterea zilnică a biomasei, viteza de reproducere,coeficientul de reproducere şi viteza de creştere a populaţiei algale de Calothrix sp.se atestă în intervalul de la prima la a 12-a zi de cultivare, iar la a 15-a zi de cultivare rezultatele acestor indicatori se reduc considerabil . De la a 3-a zi şi până la a 12-a zi de cultivare se desfăşoară faza de creştere liniară, iar la a 15-a zi se atestă faza de declin al creşterii.Item UTILIZAREA UNOR ALGE CIANOFITE FIXATOARE DE AZOT ÎN CALITATE DE BIOFERTILIZANŢI LA CULTIVAREA TOMATELOR ÎN CONDIŢII DE SERĂ(CEP USM, 2017) Dobrojan, Sergiu; Șalaru, Victor; Stratulat, Irina; Dobrojan, Galina; Semeniuc, EvgheniiDatorită proprietăţii de fixare biologică a azotului atmosferic şi altor caracteristici fiziologice, algele cianofite au un potenţial important de stimulare a productivităţii plantelor de cultură,având premise majore de aplicare intensă în agri-cultura ecologică. Administrarea biofertilizanţilor algali contribuie la stimularea creşterii în înălţime a tulpinii plantelor de tomate, la majorarea numărului de roşii de la o plantulă (de 1,3-1,62 ori)şi a productivităţii tomatelor (de 1,31-1,37ori)comparativ cu lotul de control unde nu s-a administrat biomasa algală.