Facultatea de Biologie și Geoştiinţe / Faculty of Biology and Geosciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/4
Browse
2 results
Search Results
Item Funcţiile sano-pedoregenerative şi climato-adaptive ale sistemului de substanţe organice al cernoziomurilor [Articol](CEP USM, 2025) Jigău, Gheorghe; Dobrojan, Sergiu; Dobrojan, Galina; Bunduc, TatianaFuncţiile sano-pedoregenerative şi climato-adaptive ale diverselor grupe de substanţe organice din sol sunt examinate prin prisma funcţionalităţii sistemului de substanțe organice, acesta fiind perceput ca continuum heterogen integral, interdeterminat şi interdependent al substanţelor organice labile şi humice inerte integrate în matricea minerală care asigură desfăşurarea continuă a circuitului carbonului organic şi elementelor biofile în cadrul eco/agroecosistemelor. Interacţiunea echilibrată interdependentă şi interdeterminată a substanţelor organice labile şi celor inerte asigură stabilitatea funcţională a sistemului de substanţe organice. Managementul funcţionalităţii sistemului de substanţe organice şi, respectiv al funcţiilor sano-pedoregenerative şi climato-adaptive, presupune asigurarea continuităţii circuitului carbonului organic şi al elementelor nutritive prin sustenabilizarea resurselor bioenergetice şi a proceselor de humificare şi de stabilizare a carbonului organic în sol.Item Caracterizarea factorului edafic în care vegetează speciile forestiere din cadrul entității silvice Strășeni [Articol](CEP USM, 2024) Grati, Vladislav; Bejan, Iurie; Nagacevschi, Tatiana; Bunduc, TatianaArticolul reprezintă un studiu comparativ al condițiilor de vegetație (aspecte geomorfologice, soluri) pentru zona centrală a Republicii Moldova numită și „Codrii centrali”. Secetele prelungite impun un mod diferit de gestionare a silviculturii. Prin acest studiu ne propunem să identificăm comparativ condițiile edafice din 1985 și 2021, modul în care acestea au evoluat, dar și capacitatea arborilor de a se acomoda în timp. Solurile forestiere din Republica Moldova au fost mai puțin studiate, cu excepția celor din centrul Republicii Moldova (Ursu, 2005), în special ariile protejate, fiind incluse în traseele cercetărilor științifice.