Facultatea de Ştiinţe Economice / Faculty of Economic Sciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/16
Browse
10 results
Search Results
Item MANAGEMENTUL RISCULUI – COMPONENTĂ A GUVERNANŢEI CORPORATIVE APLICATĂ ÎN BĂNCILE COMERCIALE(CEP USM, 2013-09-26) Gîrlea, MihailItem ADECVAREA CAPITALULUI − OBIECTIV CENTRAL AL MANAGEMENTULUI PERFORMANŢEI ŞI RISCULUI BANCAR(CEP USM, 2013-09-26) Gîrlea, MihailItem MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR: NOTE DE CURS(CEP USM, 2021) Gîrlea, MihailDisciplina „Managementul financiar bancar” are drept scop însuşirea de către masteranzi a unui sistem de cunoştinţe teoretice şi practice privind gestiunea financiar- bancară a instituţiilor financiare într-un mod cât mai eficient, încât să asigure stabilitate precum şi nivelul dorit de rentabilitate instituţiei financiare.Item SECURITATEA FINANCIARĂ A SISTEMULUI BANCAR PRIN INTERMEDIUL IMPLEMENTĂRII ACORDULUI BASEL III(CEP USM, 2013) Gîrlea, MihailBasel III reprezintă o revizuire fundamentală a cadrului de reglementare şi supraveghere a industriei bancare pe viitor, obiectivul fiind consolidarea stabilităţii sistemului financiar. În acest articol ne-am propus scopul de a analiza impactul introducerii Basel III asupra sistemului bancar la nivel european şi, respectiv, asupra sistemului bancar din Republica Moldova. Normele Basel III au fost elaborate ca răspuns la criza financiară din 2008 şi sunt considerate vitale pentru asigurarea capitalizării instituţiilor financiare împotriva viitoarelor şocuri financiare. Noile standarde sunt direcţionate spre perfecţionarea managementului riscurilor, creşterea cerinţelor de transparenţă şi publicare din partea instituţiilor de credit, precum şi spre rezolvarea problemelor băncilor de importanţă sistemică. Măsurile pe care instituţiile de credit le-ar putea adopta în vederea atenuării impactului alinierii la noile standarde sunt ajustarea modelului de business şi restructurarea bilanţurilor bancareItem DIGITALIZAREA INSTITU Ț IILOR FINANCIAR BANCARE FACTOR DETERMINANT PENTRU DEZVOLTAREA MODELELOR DE BUSINESS BANCAR(CEP USM, 2020) Gîrlea, MihailSince the inception of the financial crisis of 2007-2009, the banking sector in Europe has been undergoing fundamental changes. Following the major fallouts of large banking groups –in particular those with excessively risky business models combined with the trillions incurred inlosses and subsequent taxpayer-funded government bailouts to keep the European banking sector afloat –a wave of re-regulation was undertaken to bring back eroded market confidence and to safeguard financial stability. This led to major restructuring and waves of deleveraging with fundamental implications for the future of the European banking sector and financial intermediation.In this changing context of evolving market structures and regulations, the banks’ business models analysis can provide market participants, depositors, creditors, regulators and supervisors with a useful tool to better understand the nature of risk attached to each bank business model and its contribution to systemic risk throughout the economic cycle.Item PROBLEMELE ȘI PERSPECTIVELE UTILIZĂRII PLĂȚILOR FĂRĂ NUMERAR ÎN REPUBLICA MOLDOVA(CEP USM, 2020) Gîrlea, Mihail; Berdilă-Cîrlan, AnaInstrumentele de plată fără numerar prezintă o serie de avantaje comparativ cu utilizarea numerarului, acestea fiind pe larg utilizate în ţările dezvoltate. Cel mai frecvent utilizate instrumente de plată în practica internațională sunt cardul de plată, transferul de credit şi debitarea directă. În vederea facilitării utilizării transferului de credit şi a cardurilor se utilizează serviciile de gestiune a conturilor de plăți de la distanță din gama e-payments (internet payments, mobile-payments,etc.) pentru efectuarea lăţilor. În Republica Moldova, cel mai utilizat instrument de plată este cardul de plată, iar debitarea directă deține o pondere modestă comparativ cu media europeană. Aici ponderea plăților fără numerar de către consumatori este încă foarte mică comparativ cu cifrele înregistrate la nivel internațional. În acest articol vor fi analizate cauzele utilizării scăzute a plăților fără numerar la nivel național și perspectivele acestora.Item EVALUAREA MODELELOR DE BUSINESS BANCARE EUROPENE(CEP USM, 2020) Gîrlea, MihailSustenabilitatea a devenit una dintre provocările băncilor actuale. Deoarece modelele de business durabile sunt responsabile pentru mediu și societate, împreună cu generarea de beneficii economice, acestea reprezintă o abordare atractivă a durabilității. Modelele de business durabile oferă băncilor și avantaje competitive, precum creșterea reputației mărcii și reducerea costurilor. Cu toate acestea, nu este prezentat niciun cadru pentru a evalua sustenabilitatea modelelor de business bancare. Pentru a acoperi acest decalaj teoretic, în cadrul acestui studiul vom descrie metoda Delphi-Analytic Hierarchy Process.Item MODELUL DE BUSINESS BANCAR: TENDINŢE ACTUALE(CEP USM, 2017) Gîrlea, MihailModelarea unui plan de business bancar trebuie făcută în strânsă corelaţie cu scopul urmărit de management. Dacă managerul îşi propune dublarea profiturilor, în consecinţă îşi va asuma un risc mai mare, iar dacă acesta îşi propune o strategie de dezvoltare pornind de la minimizarea riscurilor, profiturile vor fi mai mici, dar sigure. Orice entitate supravieţuieşte în interdependenţă cu mediul intern şi extern din care face parte; ca urmare, o companie există în relaţie cu cei din jur. Din acest punct de vedere, se remarcă două tendinţe majore în dezvoltarea unui model de business la începutul secolului XXI: dezvoltarea unei afaceri durabile şi guvernanţa corporativă. Pentru obţinerea unei eficienţe sporite, mai ales în pieţele integrate cu cea specifică Uniunii Europene, băncile sunt obligate să fie foarte atente la cele mai bune practici. Totodată, creşterea concurenţei în aceste pieţe duce la o creştere şi a riscurilor asumate, de aici şi practica autorităţilor de reglementare de a oferi un rol mai proeminent în reglementarea prudenţială adecvării capitalului.Item REGLEMENTAREA BANCARĂ – SUPORT AL SUPRAVEGHERII BANCARE(CEP USM, 2016) Gîrlea, MihailÎn perioada scursă de la Marea Depresiune şi până la recenta criză financiară au avut loc mai multe schimbări în activitatea bancară, iar reglementarea şi supravegherea bancară au avut un rol important în orientarea activităţilor bancare. Dereglementarea a condus la dezvoltarea dezechilibrelor financiare, iar reglementă rile bancare au fost adoptate de cele mai multe ori ca reacţie la evoluţiile necorespunză toare din domeniul bancar.Dureroasa criză financiară din 1933, când în Statele Unite ale Americii peste 9000 de bănci au intrat în faliment, a determinat adoptarea celebrului act Glass Steagall, care prevedea separarea bankingului comercial de bankingul investiţional în scopul limitării riscurilor la care se expun băncile. Separarea activităţilor a permis funcţionarea băncilor în condiţii de stabilitate până în anii '70, după care au început schimbările majore în activităţile băncilor, schimbări care nu au fost corelate cu adaptări corespunzătoare ale activităţii de upraveghere bancară. Dereglementarea a continuat, considerându-se că fondurile trebuiau alocate acelora care puteau să le folosească cu maximă eficienţă indiferent de regiunea geografică.Item MODELE CADRU ALE SUPRAVEGHERII MACROPRUDENŢIALE – DELIMITĂRI TEORETICE ŞI PRACTICE(CEP USM, 2016) Gîrlea, Mihail; Filip, AngelaProblematica supravegherii pieţelor financiare, în general, şi a celei bancare, în special, a fost şi rămâne o temă de actualitate. Dată fiind complexitatea şi întinderea subiectelor ce pot face obiectul unei astfel de teme, în cadrul prezentului studiu nu ne-am propus o abordare exhaustivă (de altfel, fără sorţi de izbândă), ci doar o analiză în principal a rolului autorităţilor de supraveghere naţionale. În pofida evoluţiilor înregistrate la nivel instituţional în Uniunea Europeană în ultimul deceniu şi jumtate, autorităţile de supraveghere naţionale au continuat să fie privite ca principalii actori care sunt responsabili de supravegherea prudenţială a instituţiilor financiare. Subiectul este cu atât mai captivant cu cât reglementările europene în materie nu vin să stabileasc ă o abordare unitară pentru toate statele membre, ceea ce face ca, la data analizei, să întâlnim o diversitate de modalităţi de organizare a activităţilor de supraveghere prudenţială.