Facultatea de Ştiinţe Economice / Faculty of Economic Sciences
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/16
Browse
3 results
Search Results
Item DIGITALIZAREA INSTITU Ț IILOR FINANCIAR BANCARE FACTOR DETERMINANT PENTRU DEZVOLTAREA MODELELOR DE BUSINESS BANCAR(CEP USM, 2020) Gîrlea, MihailSince the inception of the financial crisis of 2007-2009, the banking sector in Europe has been undergoing fundamental changes. Following the major fallouts of large banking groups –in particular those with excessively risky business models combined with the trillions incurred inlosses and subsequent taxpayer-funded government bailouts to keep the European banking sector afloat –a wave of re-regulation was undertaken to bring back eroded market confidence and to safeguard financial stability. This led to major restructuring and waves of deleveraging with fundamental implications for the future of the European banking sector and financial intermediation.In this changing context of evolving market structures and regulations, the banks’ business models analysis can provide market participants, depositors, creditors, regulators and supervisors with a useful tool to better understand the nature of risk attached to each bank business model and its contribution to systemic risk throughout the economic cycle.Item MODELUL DE BUSINESS BANCAR: TENDINŢE ACTUALE(CEP USM, 2017) Gîrlea, MihailModelarea unui plan de business bancar trebuie făcută în strânsă corelaţie cu scopul urmărit de management. Dacă managerul îşi propune dublarea profiturilor, în consecinţă îşi va asuma un risc mai mare, iar dacă acesta îşi propune o strategie de dezvoltare pornind de la minimizarea riscurilor, profiturile vor fi mai mici, dar sigure. Orice entitate supravieţuieşte în interdependenţă cu mediul intern şi extern din care face parte; ca urmare, o companie există în relaţie cu cei din jur. Din acest punct de vedere, se remarcă două tendinţe majore în dezvoltarea unui model de business la începutul secolului XXI: dezvoltarea unei afaceri durabile şi guvernanţa corporativă. Pentru obţinerea unei eficienţe sporite, mai ales în pieţele integrate cu cea specifică Uniunii Europene, băncile sunt obligate să fie foarte atente la cele mai bune practici. Totodată, creşterea concurenţei în aceste pieţe duce la o creştere şi a riscurilor asumate, de aici şi practica autorităţilor de reglementare de a oferi un rol mai proeminent în reglementarea prudenţială adecvării capitalului.Item MODELE CADRU ALE SUPRAVEGHERII MACROPRUDENŢIALE – DELIMITĂRI TEORETICE ŞI PRACTICE(CEP USM, 2016) Gîrlea, Mihail; Filip, AngelaProblematica supravegherii pieţelor financiare, în general, şi a celei bancare, în special, a fost şi rămâne o temă de actualitate. Dată fiind complexitatea şi întinderea subiectelor ce pot face obiectul unei astfel de teme, în cadrul prezentului studiu nu ne-am propus o abordare exhaustivă (de altfel, fără sorţi de izbândă), ci doar o analiză în principal a rolului autorităţilor de supraveghere naţionale. În pofida evoluţiilor înregistrate la nivel instituţional în Uniunea Europeană în ultimul deceniu şi jumtate, autorităţile de supraveghere naţionale au continuat să fie privite ca principalii actori care sunt responsabili de supravegherea prudenţială a instituţiilor financiare. Subiectul este cu atât mai captivant cu cât reglementările europene în materie nu vin să stabileasc ă o abordare unitară pentru toate statele membre, ceea ce face ca, la data analizei, să întâlnim o diversitate de modalităţi de organizare a activităţilor de supraveghere prudenţială.