Facultatea de Ştiinţe Economice / Faculty of Economic Sciences

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/16

Browse

Author: search.filters.author.Gîrlea, MihailSubject: search.filters.subject.banking regulation

Search Results

Now showing 1 - 2 of 2
  • Thumbnail Image
    Item
    REGLEMENTAREA BANCARĂ – SUPORT AL SUPRAVEGHERII BANCARE
    (CEP USM, 2016) Gîrlea, Mihail
    În perioada scursă de la Marea Depresiune şi până la recenta criză financiară au avut loc mai multe schimbări în activitatea bancară, iar reglementarea şi supravegherea bancară au avut un rol important în orientarea activităţilor bancare. Dereglementarea a condus la dezvoltarea dezechilibrelor financiare, iar reglementă rile bancare au fost adoptate de cele mai multe ori ca reacţie la evoluţiile necorespunză toare din domeniul bancar.Dureroasa criză financiară din 1933, când în Statele Unite ale Americii peste 9000 de bănci au intrat în faliment, a determinat adoptarea celebrului act Glass Steagall, care prevedea separarea bankingului comercial de bankingul investiţional în scopul limitării riscurilor la care se expun băncile. Separarea activităţilor a permis funcţionarea băncilor în condiţii de stabilitate până în anii '70, după care au început schimbările majore în activităţile băncilor, schimbări care nu au fost corelate cu adaptări corespunzătoare ale activităţii de upraveghere bancară. Dereglementarea a continuat, considerându-se că fondurile trebuiau alocate acelora care puteau să le folosească cu maximă eficienţă indiferent de regiunea geografică.
  • Thumbnail Image
    Item
    MODELE CADRU ALE SUPRAVEGHERII MACROPRUDENŢIALE – DELIMITĂRI TEORETICE ŞI PRACTICE
    (CEP USM, 2016) Gîrlea, Mihail; Filip, Angela
    Problematica supravegherii pieţelor financiare, în general, şi a celei bancare, în special, a fost şi rămâne o temă de actualitate. Dată fiind complexitatea şi întinderea subiectelor ce pot face obiectul unei astfel de teme, în cadrul prezentului studiu nu ne-am propus o abordare exhaustivă (de altfel, fără sorţi de izbândă), ci doar o analiză în principal a rolului autorităţilor de supraveghere naţionale. În pofida evoluţiilor înregistrate la nivel instituţional în Uniunea Europeană în ultimul deceniu şi jumtate, autorităţile de supraveghere naţionale au continuat să fie privite ca principalii actori care sunt responsabili de supravegherea prudenţială a instituţiilor financiare. Subiectul este cu atât mai captivant cu cât reglementările europene în materie nu vin să stabileasc ă o abordare unitară pentru toate statele membre, ceea ce face ca, la data analizei, să întâlnim o diversitate de modalităţi de organizare a activităţilor de supraveghere prudenţială.