Crizele, fie ele de natură sanitară, economică sau socială, au un impact semnificativ asupra sistemelor de sănătate din întreaga lume. Practica țărilor europene în gestionarea crizelor din domeniul sănătății poate varia considerabil în funcție de sistemul lor de sănătate, resursele disponibile, nivelul de dezvoltare economică și culturală, precum și de gradul de coordonare între autoritățile centrale și cele locale. Deoarece crizele de sănătate pot avea consecințe pe termen lung asupra sistemelor de sănătate și a societății în ansamblu, este important de identificat și corectat problemele în stadii incipiente a domeniilor vulnerabile în cadrul sistemului de sănătate, aceasta este un pas crucial în direcția îmbunătățirii asistenței medicale și a asigurării unui sistem de sănătate mai rezistent și mai eficient în fața schimbărilor și provocărilor. Această abordare este crucială pentru înțelegerea impactului crizei asupra furnizării de îngrijiri medicale și pentru identificarea modalităților de îmbunătățire a rezilienței și eficacității sistemului de sănătate în fața provocărilor viitoare.
