Facultatea de Drept / Faculty of Law

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6

Browse

Subject: search.filters.subject.rea-credință

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    Abuzul de drept în procedura de executare
    (2023) Novicov, Oxana
    Abuzul de drept este un subtil și greu de detectat inamic al bunei-credințe în procesul de executare. Codul de executare nu conține reglementări exprese ale acestuia și nici remedii dedicate. Totuși, prin completarea prevederilor acestuia cu cele ale Codului de procedură civilă, sunt identificate anumite antidoturi procedurale, care vor descuraja comportamentul abuziv al părților procedurii de executare. Articolul prezintă și o analiză a vulnerabilității și deschiderii spre utilizare/interpretare abuzivă a unor norme din Codul de executare, dar și o listă a măsurilor sancționatorii sau compensatorii, direcționate spre anumite comportamente de rea-credință ale debitorului sau creditorului procedurii de executare.
  • Thumbnail Image
    Item
    Formele răspunderii juridice a magistratului
    (2014) Negru, Andrei; Novac, Tatiana
    Magistraţii, atât judecătorii, cât şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora. Normele care consacră răspunderea disciplinară au fost introduse în textul actelor legislative cu scopul de a determina magistratul să-şi exercite puterile conferite cu responsabilitate. Problema răspunderii magistratului este problemă delicată, deoarece este de natură să pună în discuţie însuşi principiul fundamental al „independenţei magistraţilor”, indiferent că ar fi vorba de o răspundere faţă de justiţiabili sau faţă de stat. Răspunderea juridică a magistraților, care poate fi realizată pin prisma formelor de răspundere: civilă, disciplinară, contravențională și penală, este necesară a fi supusă cercetării într-o complexitate integră. Răspunderea juridică a magistraților survine în cazul neîndeplinirii sau neîndeplinirii calitative a atribuțiilor de serviciu, precum și în cazurile neexecutării unor obligațiuni juridice produse și în afara orelor de muncă. Magistratul judecător și magistratul procuror sunt reprezentanții serviciului public al justiției, statutul general al acestor categorii de salariați fiind reglementat de Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, Legea cu privire la statutul judecătorului și Legea cu privire la procuratură.
  • Thumbnail Image
    Item
    Implicațiile bunei-credințe în cadrul acțiunii revocatorii [Articol]
    (CEP USM, 2023) Baieș, Sergiu; Arapu, Elena
    Orice comportament al subiecților participanți la raporturile juridice civile manifestat în tandem cu principiul bunei-credințe, duce spre asigurarea unei vieți juridice eficiente și echitabile. Dimpotrivă, abaterea acestora de la standardul de conduită stabilit de legiuitor prin sfidarea principiului de bună-credință, duce la o minimalizare a posibilităților de exercitare corespunzătoare a drepturilor civile. Impactul respectiv fiind determinat de greutatea principiului bunei-credințe în dreptul privat. Este natural ca fiecare persoană să se îngrijească, în primul rând, de propriul interes egoist. Totuși, în raporturile juridice civile acest egoism poate împinge persoana ținută să execute o obligație (debitorul), să încalce standardul de conduită de bună-credință, dintr-o temere disperată de eșec sau din dorința de a evita o daună patrimonială. Evident, un asemenea scenariu prezintă consecințe negative pentru persoana îndreptățită să primească executarea obligației (creditorul).
  • Thumbnail Image
    Item
    ABUZUL DE DREPT ̶ O EXERCITARE A DREPTULUI CONTRAR BUNEI-CREDINȚE
    (CEP USM, 2022) Arapu, Elena
    Drepturile subiective civile sunt concepute în vederea conferirii titularului său a unor prerogative care constau în a acţiona într-un mod anumit şi a pretinde o conduită anumită din partea celorlalți subiecți ai raportului juridic civil, apelând, la necesitate, la forţa de constrângere a statului. Însă, exercitarea lor este condiționată de buna-credință, de lege, contract, ordine publică și de bunele moravuri. Istoria umanității demonstrează, însă, că tentația de exercitare a drepturilor subiective civile cu depășirea acestor limite este de neînvins în cazul în care, preamărind interesul personal, titularii de drepturi subiective civile sunt dispuși să sfideze interesul urmărit de legiuitor. Or, prin aceasta, sfidând însuși spiritul legii. Analiza abuzului de drept este incompatibilă cu ocolirea conceptului de bună-credință, întrucât abuzul de drept constituie o formă particulară de încălcare a principiului bunei-credințe, iar sursa declanșării sistemului sancționator al abuzului de drept îl constituie însăși încălcarea principiului bunei-credințe.