Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
2 results
Search Results
Item Poziția infracțiunii de îmbogățire ilicită în cadrul sistemului de drept al Republicii Moldova [Articol](CEP USM, 2022) Tomov DeonisCriminalitatea, ca fenomen social și economic, implică multe laturi şi aspecte pe care este cazul să le identificăm și să le abordăm atât la nivel doctrinar, cât și practico-aplicativ în vederea sporirii ansamblului anti-infracțiune. Un aspect major în abordarea fenomenului criminalităţii vizează cunoaşterea formelor de manifestare a acestuia în diverse sfere ale activității umane, inclusiv din perspectivă criminologică, precum criminalitatea aparentă, criminalitatea legală şi criminalitatea reală. Dinamica fenomenului infracţional din ultimii ani şi eforturile instituţiilor statului şi ale societăţii civile de a-i face faţă într-o manieră coerentă şi eficace impune realizarea unei strategii naţionale de prevenire a criminalităţii, cum ar fi, în cazul corupției, Strategia Națională de Integritate și Anticorupție din 2017-2020 (în prezent continuată). Dar cel mai anevoios pentru o societate este când însuși funcționarul acelei societăți, cel care sub jurământ s-a obligat să satisfacă un serviciu în folosul societății și statului, devine și el un potențial delincvent care utilizează funcția și atribuțiile ce-i revin pentru a obține foloase necuvenite și a-și aranja o viață mult mai bogată decât cea pe care în principiu nu ar putea să o posede. Din acest considerent am și ales să studiez ,,îmbogățirea ilicită” – fenomen infracțional cunoscut societății pentru o perioadă scurtă, începând cu anul 2014, când în Codul penal al Republicii Moldova a apărut art.3302, normă de incriminare care și până acum trezește discuții privind aplicabilitatea și eficacitatea ei. Respectiv, este un subiect foarte actual din motivul că atât practica judiciară în domeniul urmăririi penale, cât și cea judecătorească se confruntă cu probleme ce țin de aplicabilitatea în practică a normelor penale ce incriminează faptele de îmbogățire ilicită. Aici ne referim nu doar la norma incriminatoare, dar și la alte norme care reglementează confiscarea bunurilor, probarea diferenței substanțiale, sarcinii probei etc.Item ASPECTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND PRIVAŢIUNEA ILEGALĂ DE LIBERTATE ŞI RĂPIREA UNEI PERSOANE(CEP USM, 2015) Gurev, DorinaDreptul la libertate, de rând cu celelalte drepturi fundamentale ale persoanei, este protejat atât de actele internaţionale, cât şi de cele naţionale. Pentru apărarea dreptului persoanelor la libertate, legiuitorul autohton incriminează distinct faptele de privaţiune ilegală de libertate şi de răpire a unei persoane. Menţionăm că dreptul la libertate reprezintă posibilitatea persoanei de a se deplasa şi de a acţiona după propria sa voinţă şi dorinţă, ceea ce reprezintă o condiţie esenţială în raport cu activitatea sa şi cu relaţiile sale în societate. Analiza prevederilor legislaţiei penale a diferitelor state a permis identificarea unor divergenţe în dispoziţiile referitoare la infracţiunea de privaţiune ilegală de libertate şi la cea de răpire a unei persoane. În acest sens putem preciza că în legislaţia Republicii Moldova, a SUA (majoritatea statelor), a Federaţiei Ruse, a Bielorusiei, Azerbadjanului etc. privaţiunea ilegală de libertate şi răpirea unei persoane sunt două fapte distincte. Dimpotrivă, în Codul penal al României, în redacţia din 1968 (abrogat), răpirea persoanei era prevăzută ca circumstanţă agravantă a infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, iar în contextul Codului penal al României în redacţia din 2009 (în vigoare) răpirea unei persoane se contopeşte în textura elementului material al infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, asemeni legislaţiei penale a Franţei, Elveţiei, Ucrainei etc. În vederea receptării celor mai optime soluţii legislative privind incriminarea numitelor fapte, ne propunem să analizăm variile modele consacrate în materie în legislaţia altor state