Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
6 results
Search Results
Item OBIECTUL ÎNCREDERII PUBLICE ÎN INSTANȚE JUDECĂTOREȘTI. DELIMITĂRI CONCEPTUALE(CEP USM, 2024-11-07) Milicenco, ȘtefanThe goal of this study is to establish the conceptual delimitations regarding the object of public confidence in the judiciary. In accordance with Article 6 § 1 of the European Convention on Human Rights, the courts in a democratic society must inspire confidence in the public. The measurement of public confidence in the judiciary has become common practice in the Republic of Moldova. However, there is no common ground on the terms used in surveys to express the object of assessed confidence: the terms „justice” and „judiciary” seem to be used interchangeably. The paper argues that precision is of paramount importance, as ambiguous wording can affect the quality of collected data and subsequent conclusions. Also, the paper proposes the most suitable term in this respect.Item ACTUALIZAREA REPERELOR NORMATIVE NAȚIONALE INERENTE STATULUI SOCIAL(CEP USM, 2024) Guceac, IonThe article describes some important aspects of the scientific and normative benchmarks of the welfare state. The opportunity of approaching this topic is determined not only by the absence of the concept of the social state as a legal category in the legal literature of the Republic of Moldova, but also by the need for normative enshrinement of favorable conditions for the full development of citizens’ personality, rights, and equal opportunities. In this context, it is noted that the imperative of the social state consists of goals and objectives that ensure, in fact, the welfare of people, peace and social equity, as well as guarantee the protection of human rights and freedoms and citizens. The social state can only be considered to be a state which ensures a robust social policy geared to securing the rights, freedoms, and interests of individuals. In recognition of the fact that in the Republic of Moldova, the formation of the social state is at an initial stage, it is proposed to develop a Concept of the Social State.Item PROMOVAREA ȘI EFICIENTIZAREA GARANTĂRII DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI – CONDIȚIE INDISPENSABILĂ A UNUI STAT DEMOCRATIC(MS LOGO SRL, 2022-05-12) Negru, Boris; Lupașcu, Zinaida; Morozan, NicoletaGaranțiile judiciare pentru promovarea și ocrotirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, scoate în evidență mecanismul și condițiile primordiale care pot contribui la eficientizarea garantării drepturilor și libertăților omului . O condiție indispensabilă a promovării și garantării drepturilor și libertăților fundamentale este accesul la justiție. În această ordine de idei, un loc major revine puterii judecătorești chemate să reacționeze la orice atentare la drepturile și libertățile omului. Temeiul juridic al rolului de garant al drepturilor omului puterii judecătorești îl constituie articolul 20 al Constituției Republicii Moldova, în care se regăsește dispoziția articolului 8 al Declarației Universale a Drepturilor Omului, conform căruia, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime”. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.Item FORMELE RĂSPUNDERII JURIDICE A MAGISTRATULUI(2014) Negru, Andrei; Novac, TatianaMagistraţii, atât judecătorii, cât şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora. Normele care consacră răspunderea disciplinară au fost introduse în textul actelor legislative cu scopul de a determina magistratul să-şi exercite puterile conferite cu responsabilitate. Problema răspunderii magistratului este problemă delicată, deoarece este de natură să pună în discuţie însuşi principiul fundamental al „independenţei magistraţilor”, indiferent că ar fi vorba de o răspundere faţă de justiţiabili sau faţă de stat. Răspunderea juridică a magistraților, care poate fi realizată pin prisma formelor de răspundere: civilă, disciplinară, contravențională și penală, este necesară a fi supusă cercetării într-o complexitate integră. Răspunderea juridică a magistraților survine în cazul neîndeplinirii sau neîndeplinirii calitative a atribuțiilor de serviciu, precum și în cazurile neexecutării unor obligațiuni juridice produse și în afara orelor de muncă. Magistratul judecător și magistratul procuror sunt reprezentanții serviciului public al justiției, statutul general al acestor categorii de salariați fiind reglementat de Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, Legea cu privire la statutul judecătorului și Legea cu privire la procuratură.Item PERCEPERI DE ESENȚĂ ȘI CONȚINUT AL STATUTULUI MAGISTRATULUI(2014) Negru, Andrei; Novac, TatianaEste dificil sau practic imposibil a ne expune asupra realizării unei justiții calitative și eficiente în societatea contemporană, fără a ne expune asupra statutului magistratului. Statutul magistratului – atât statutul judecătorului, cât și al procurorului – au un caracter special, distinct de statutul funcționarului public. Caracterul special al acestui statut nu se rezumă la un ansamblu de drepturi subiective suplimentare, în coraport cu statutul juridic al altor subiecți de drept; el este accentuat printr-un sistem de obligațiuni juridice pronunțate și de garanții juridice. Statutul magistratului este determinat și de anumite principii fundamentale. Într-un regim democratic contemporan, determinarea statutului magistratului este bazată pe următoarele principii – principiul independenței magistratului, principiul imparțialității magistratului și principiul răspunderii echitabile a magistratului. Magistratul, prin menirea sa de realizare a justiţiei sau de contribuire la realizarea justiţiei, este condamnat la respectarea anumitor rigori speciale de pregătire profesională şi de integritate, din motiv că justiţia este percepută de societate anume prin prisma personalităţii intelectuale şi morale a magistratului. În concluzie, distingem clar specificul structural al statutului magistratului prin natura, axiologia și particularitățile sale, care îl deosebesc de un simplu statut profesional. Primul compartiment include cerințe de instruire profesională și de integritate; al doilea compartiment este determinat de accederea în profesie și promovarea în cariera de magistrat, independența și imparțialitatea magistratului. Al treilea compartiment al statutului magistratului este orientat spre pachetul social și răspunderea juridică a magistratului, înglobând drepturile subiective personalizate. În celelalte domenii, putem vorbi numai despre drepturile subiective profesionale ale magistratului, confirmate prin normele de procedură.Item ASPECTE PRIVIND EVOLUȚIA ȘI CONSACRAREA DREPTULUI DE ACCES LIBER LA JUSTIȚIE(2022) Smochină, Andrei; Trocin, EugeniuProblematica liberului acces la justiţie este amplu dezbătută, atât în literatura de specialitate, cât şi în jurisprudenţă, instituţia remarcându-se prin abordări nuanţate în funcţie de ramura de drept care revendică accesul la justiţie ca instituție specifică. Pe parcursul timpului, liberul acces la justiţie s-a afirmat ca fiind un principiu fundamental de realizare a justiţiei, alături de principiile legalităţii, bunei administrări a justiţiei, garantării unui proces echitabil, publicitatea procesului, imparţialitatea judecătorului, respectiv proporţionalitatea în aplicarea sancţiunilor. Astfel, având în vedere raționamentul potrivit căruia cel mai eficient remediu faţă de actele sau faptele de încălcare a drepturilor subiective, inclusiv a celor fundamentale, sau a intereselor legitime, este justiția, care presupune opţiuni şi soluţii bazate pe exigenţele dreptăţii, moralităţii şi corectitudinii atât în procesul de elaborare a dreptului, cât şi în procesul de aplicare a normelor juridice, ne-am propus să realizăm un demers științific privind evoluția și consacrarea dreptului de acces liber la justiție începând cu perioda antică și până în prezent.