Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
7 results
Search Results
Item Implicațiile căsătoriei putative asupra intereselor patrimoniale ale soțului de bună-credință(CEP USM, 2024) Arapu, ElenaStarea civilă a persoanei poate influența regimul juridic al bunurilor pe care aceasta le are în proprietate. În timp ce încheierea căsătoriei, de regulă, determină instituirea regimului legal al comunității de bunuri, desfacerea acesteia determină încetarea lui, cu efecte pentru viitor din momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. Declararea nulității căsătoriei, însă, are efect retroactiv, din momentul încheierii căsătoriei, fapt care impune necesitatea protejării soțului/soților de bună-credință. Voința legiuitorului din mai multe state de a proteja soțul de bună-credință de consecințele grave ale nulității căsătoriei s-a materializat prin reglementarea în fapt a căsătoriei putative.Item RESPECTAREA PRINCIPIULUI DE BUNĂ-CREDINȚĂ ÎN CONTEXTUL DIGITALIZĂRII ACTELOR JURIDICE(CEP USM, 2024) Arapu, ElenaCivil relations are in constant development, and laws are required to meet the challenges of providing a constant current regulation of them. The need for digitization of civil legal documents, conditioned by the current stage of development of civil legal relations, determined the operation of some important changes within the civil legislation. In general, any modernization brought to the legislative framework does not affect the applicable fundamental principles at the concept level, as long as they are not in contradiction with the new trends in the development of society. In the same way, the principle of good faith, through the modernizations brought to the Civil Code didn’t undergo conceptual changes, new norms are aimed to strengthen the importance of the principle and raise its degree of applicability to another level. The obligation to respect the principle of good faith by the participants in civil legal relations inevitably remains valid, but the necessary requirements to be met in order to correspond to the behavior of the standard are of course to be adapted. The change in the circumstances of the conclusion of legal acts, such as the situation of contracts concluded at a distance, requires the introduction of certain additional protection measures for the contracting parties, and their observance exactly outlines a behavior assimilated to a good faith co-contractor.Item LE DÉVELOPPEMENT DE LA PRATIQUE DES CONTRATS D’ADHÉSION(2012) Cojocaru, Violeta; Plotnic, OleseaPrintre contractele propuse contractanţilor, contractul de adeziune este luat deseori, ca un exemplu cel mai caracteristic contractului de consum. George Ripert, scria că „în unele contracte poziţia părţilor este următoarea: unul din contractanţi este obligat să execute condiţiile care îi sunt propuse şi impuse de cealaltă parte. Aceste contracte au fost numite contracte de adeziune. Această categorie de contracte, pusă în discuţie în doctrină abia la începutul sec .XX, a constituit obiectul numeroaselor studii. Trebuie să menţionăm că în doctrină, actualmente, existenţa contractului de adeziune nu mai este contestată, astfel încât autorii J. Calais-Auloy, F. Steinmetz constată, în general, că contractele de adeziune constituie o „realitate socială”, cu toate că această categorie contractuală de excepţie, de fapt, a fost impusă de necesităţile producerii şi distribuirii în masă a produselor şi serviciilor oferite consumatorilor. Contractele de adeziune, o consecinţă a fenomenului vânzării în masă, aşa cum le defineşte Directiva nr. 93/13/CEE, sunt imaginea lipsei de negociere directă a stipulaţiilor contractuale. În doctrina franceză, s-a susţinut ideea conform căreia contractul de adeziune reprezintă materializarea abuzului de putere economică a profesionistului, astfel instituindu-se o prezumţie de abuz în ceea ce priveşte contractele de adeziune, prezumţie ce poate fi răsturnată prin proba existenţei negocierii. În practică, s-a pus problema de a şti în ce măsură un contract de administrare, de exemplu, poate fi considerat un contract de adeziune, întrucât unele clauze ale acestui contract pot face obiectul unei negocieri prealabile. Răspunsul este dat de art. 3, alin. (2), pct. 2 al Directivei nr.93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, care prevede că, în pofida faptului că unele clauze au fost supuse unei negocieri prealabile, nu se exclude posibilitatea existenţei unui contract reformulat, dacă aceasta rezultă din evaluarea contractului în întregul său. Lipsa negocierii, în asemenea cazuri, se sprijină pe faptul că nu întotdeauna consumatorul are la îndemână mijloace reale de negociere, ceea ce face ca un astfel de contract să rămână subscris sferei contractelor de adeziune.Item SOLUŢIONAREA LITIGIILOR DE CONSUM PE CALE ARBITRALĂ: ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVE ÎN LEGISLAŢIA REPUBLICII MOLDOVA(2014) Lazăr, Diana; Plotnic, OleseaÎn legislaţia specială privind protecţia consumatorilor în Republica Moldova, nu există prevederi referitoare la arbitraj. Şi acolo unde legea nu interzice, înseamnă că permite. Rezultă că în cazul prejudiciilor patrimoniale, consumatorii pot încheia convenţii de arbitraj cu agenţii economici responsabili. Problema care se pune aici este dacă aceste convenţii se pot încheia atât înainte de producerea prejudiciului, cât şi după ce acesta a avut loc.Item IMPLICAȚIILE BUNEI-CREDINȚE ÎN CADRUL ACȚIUNII REVOCATORII(CEP USM, 2023) Baieș, Sergiu; Arapu, ElenaOrice comportament al subiecților participanți la raporturile juridice civile manifestat în tandem cu principiul bunei-credințe, duce spre asigurarea unei vieți juridice eficiente și echitabile. Dimpotrivă, abaterea acestora de la standardul de conduită stabilit de legiuitor prin sfidarea principiului de bună-credință, duce la o minimalizare a posibilităților de exercitare corespunzătoare a drepturilor civile. Impactul respectiv fiind determinat de greutatea principiului bunei-credințe în dreptul privat. Este natural ca fiecare persoană să se îngrijească, în primul rând, de propriul interes egoist. Totuși, în raporturile juridice civile acest egoism poate împinge persoana ținută să execute o obligație (debitorul), să încalce standardul de conduită de bună-credință, dintr-o temere disperată de eșec sau din dorința de a evita o daună patrimonială. Evident, un asemenea scenariu prezintă consecințe negative pentru persoana îndreptățită să primească executarea obligației (creditorul).Item NOȚIUNEA DE BUNĂ-CREDINȚĂ ÎN CODUL CIVIL MODERNIZAT(CEP USM, 2020) Arapu, ElenaThe present study aims to analyze the notion of good faith starting from the definition contained in the modernized Civil Code of the Republic of Moldova. The comments included in the Draft Common Frame of Reference (DCFR), which consti- tuted one of the sources of inspiration for the legislator when elaborating the current modifications. Although laws have the purpose of regulating rather than defining, it is recommended even from the point of view of the legislative technique to avoid the abun- dance of definitions, classifications, exhaustive listings, which, on the one hand, make them more difficult as content but on the other hand, there is the risk of omitting certain aspects, however, as regards good faith, the norm contained in art. 11 par. (1) modernized Civil Code is more than a norm ̶ definition, it is a norm that highlights all the attributes of good faith, without whose knowledge the application of the principle becomes cumber- some. The specificity of the concept of good faith is determined by its complexity and by the multitude of institutions with which it tangents, thus justifying its definition, a fact also sustained in the DCFR comments, in which it is mentioned [1, p.136] that it is useful to define the good -belief at an early stage, given that many of the following model rules refer to it. Indeed, the elucidation of the particularities of the concept by a general norm, conditions the proper application of the subsequent norms related to the first.Item IMPORTANŢA BUNEI-CREDINŢE ÎN DREPTUL DE PROPRIETATE(CEP USM, 2021) Arapu, ElenaThe present research proposes to focus on the aspects that determine the importance of good faith concept in property right, starting from its importance in the civil law in general and finalized by identifying the particular incidents within the acquisition institutions and exercise of the property right. Considering the existing legislative, doctrinal and judicial practice based on pre-modernized Civil law the task is not an easy one, , also taking in consideration the complexity of the concept under analysis.