Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
6 results
Search Results
Item Instituția căsătoriei și statutul femeii în legislația medievală a secolului al XVII-lea(2025) Gheorghe, ElenaInstituția matrimonială în secolul al XVII-lea, mai precis definiția sa juridică, determină statutul femeii. Într-un secol în care sursele reflectă o lume predominant masculină, fata nu are altă alternativă decât căsătoria sau mănăstirea, indiferent de condiția ei socială. Căsătoria este plină de consecințe pentru femei: le plasează sub dominația soților lor, le conferă identitatea și rangul în societate și, în multe feluri, le transformă existența. Regulile românești au dat instituției căsătoriei un caracter de contract, încheiat și deschis de autoritatea bisericească public, cu o ceremonie precisă. Prejudecățile, tradițiile, legile atribuie femeilor locuri subordonate, în toate eșaloanele societății. Dar în viața de zi cu zi, în casa lui, în zona de intimitate în care bărbatul se poate retrage, se poate relaxa eliberându-se de carapacea care îl protejează în lumea exterioară, puterea bărbaților se ciocnește de cea a femeilor.Item Aspecte de drept comparat privind persoanele dispărute şi familiile acestora(CEP USM, 2024-11-07) Cojocaru, VioletaAnalysis of the iCRC database demonstrates that when the state adopts laws relating to missing and enforced disappearances, they do not always differentiate between the two legal frameworks, exemplifying the convergence of obligations derived from IHL and international human rights law. The laws under review do not address “missing persons” as all those who have disappeared in connection with an armed conflict (the IHL treaty law approach) or all those who have been reported missing (the ICRC approach). When they are legible in the case of armed conflicts, states select certain time frames, which may lead to discrimination or exclusion of missing persons, depending on the time frame of the authority.Item Noţiunea, caracterele juridice şi categoriile obligaţiei legale de întreţinere. Partea II [Articol](2014) Cebotari, ValentinaCodul Familiei conţine principiul potrivit căruia membrii familiei sunt datori să-şi acorde unul altuia sprijin moral şi material reciproc. Obligaţia de întreţinere dintre membrii familiei, fi ind una legală, formează cea mai vastă instituţie a dreptului familiei. Prevederile legii sunt permisiv-imperative, ceea ce înseamnă că membrii familiei între care există obligaţia respectivă pot încheia un contract privind plata pensiei de întreţinere în care să fi e reglementată mărimea, condiţiile şi modul de plată a întreţinerii, iar în lipsa înţelegerii dintre ei se vor aplica prevederile imperative ale legii. Şi, deoarece în cele mai multe cazuri apar litigii între membrii familiei, prezentul articol abordează noţiunea, caracterele juridice şi categoriile pensiei de întreţinere în scopul aplicării cât mai corecte a legislaţiei de către juriştii practicieni şi satisfacerii intereselor membrilor familiei minori şi ai celor inapţi de muncă.Item Noţiunea, caracterele juridice şi categoriile obligaţiei legale de întreţinere. Partea I [Articol](2014) Cebotari, ValentinaCodul Familiei conţine principiul potrivit căruia membrii familiei sunt datori să-şi acorde unul altuia sprijin moral şi material reciproc. Obligaţia de întreţinere dintre membrii familiei, fiind una legală, formează cea mai vastă instituţie a dreptului familiei. Prevederile legii sunt permisiv-imperative, ceea ce înseamnă că membrii familiei, între care există obligaţia respectivă, pot încheia un contract privind plata pensiei de întreţinere în care să fie reglementată mărimea, condiţiile şi modul de plată a întreţinerii, iar în lipsa înţelegerii dintre ei, se vor aplica prevederile imperative ale legii. Şi, deoarece în cele mai multe cazuri apar litigii între membrii familiei, prezentul articol abordează noţiunea, caracterele juridice şi categoriile pensiei de întreţinere în scopul aplicării cât mai corecte a legislaţiei de către juriştii practicieni şi satisfacerii intereselor membrilor familiei minori şi ai celor inapţi de muncă.Item Interesul superior al copilului în drepturile patrimoniale [Articol](CEP USM, 2022-09-30) Jitaru, IrinaChildren are treated as beneficiaries of all human rights and fundamental freedoms, and children's rights are currently an intersectoral field of law, which increases the need to research important legal fields for children. The best interest of the child belongs to the category of principles that ensure the guarantee, respect and promotion of the child's rights. The purpose of that article is to research and analyze the regulations at the national level of the interest of the child in the field of his patrimonial rights. Such an analysis is important, since the identification of the functioning of the rules governing this field simplifies the process of determining and applying them by litigants, but also the establishment of problems that arise when applying the rules for their subsequent removal. Although the field of the patrimonial rights of the child has a wide spectrum for regulation, in practice a series of shortcomings have been identified that prevent the application of the rules in the appropriate way. The legal framework in force regarding the patrimonial rights of the child, undoubtedly requires an extensive analysis carried out together with the bodies/authorities responsible for the application of the respective norms in order to ensure the unambiguous interpretation and subsequent application of the provisions without any deficiencies, respecting in a finally, the main goal – protecting the best interests of the child.Item Dimensiuni actule ale drepturilor subiective părinteşi [Articol](Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu“, Cahul, 2017) Cebotari, AndrianaDrepturile subiective părinteşti sunt definite ca drepturile prin exercitarea cărora, în cadrul unei relaţii dintre părinte şi copil, o persoană urmăreşte constituirea unei descendenţe biologice, culturale şi patrimoniale, după caz, cât şi iniţierea şi păstrarea relaţiilor familiale ori a celor asimilate acestora, între cel care acordă îngrijirea şi cel care o primeşte. Drepturile părinteşti reprezintă o instituţie juridică veche, care, de rând cu celelalte instituţii ale dreptului, a fost supusă modificărilor pe parcursul evoluţiei sociale. Relaţiile sociale privitoare la familie şi la raporturile dintre membrii acesteia, în special în ceea ce ţine de relaţiile dintre părinte şi copil, au un puternic fundament natural, însă odată cu evoluţia socială, drepturile părinteşti au suferit transformări importante. Dacă anterior legătura dintre părinte şi copil avea o accepţiune de origine pur firească, la moment raportul de maternitate şi paternitate poate fi creat, modificat sau chiar negociat, ceea ce, în mod logic, atrage preocuparea legiuitorului de a institui reguli referitoare la relaţia dintre părinţi şi copiii, în vederea socializării dezirabile a celor din urmă, cu racordarea la noile realităţi socio-economice şi culturale. Nu putem omite că potrivit standardelor internaţionale, statul urmează să întreprindă toate măsurile pentru a asigura interesul superior al copilului, astfel încât se impune necesitatea păstrării unui echilibru între acest interes superior al copilului şi asigurarea drepturilor subiective părinteşti, ca drept fundamental uman. În articolul nominalizat, vom încerca să abordăm conţinutul drepturilor subiective părinteşti în accepţiunea clasică a acestora, dar cu ralierea la noile existenţe obiective impuse de realitatea curentă.