Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
7 results
Search Results
Item Condițiile necesare pentru constituirea unei fiducii exprese(CEP USM, 2024) Digori, IrinaÎn prezentul articol sunt analizate condițiile care trebuie respectate pentru constituirea unei fiducii exprese, adică al cărei temei este contractul, declarația unilaterală sau testamentul, în conformitate cu legislația Republicii Moldova. Cercetarea se realizează într-o perspectivă comparativă, punând în discuție condițiile ce trebuie respectate pentru constituirea trust-urilor exprese în dreptul englez (inclusiv regula celor 3 certitudini), regulile stabilite în DCFR și condițiile de valabilitate ale contractului de fiducie în sistemele de drept continental, precum Franța și România. Se constată că există o conexiune între reglementările analizate, care poate fi întrezărită și în raport cu cerințele existente potrivit dispozițiilor legale naționale. Analiza se îndreaptă apoi spre fiecare condiție la care trebuie să corespundă actul de constituire a fiduciei și vizează: legalitatea, capacitatea, consimțământul, obiectul, forma și clauzele esențiale, fiind puse în lumină aspectele specifice în materia fiduciei.Item NECESITATEA IMPLEMENTĂRII CONSIMȚĂMÂNTULUI VICTIMEI ÎN CALITATE DE CAUZĂ CARE ÎNLĂTURĂ CARACTERUL PENAL AL FAPTEI(CEP USM, 2024) Galan, Doina-Cezara; Saracuţa, SanduConsimțământul victimei este un subiect controversat în teoria dreptului penal. Mai mult decât atât, în doctrina noastră națională, acesta este unul neexplorat. În conținutul acestui articol, ne-am propus să elucidăm dacă este relevantă implementarea consimțământului victimei în calitate de cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Pentru a realiza acest obiectiv, am utilizat metoda dreptului comparat și am studiat practica judiciară și legală a altor țări în legătură cu consimțământul victimei. În consecință, am identificat care sunt principalele condiții pentru valabilitatea consimțământului victimei și care ar fi cea mai oportună formulare de lege ferenda pentru a fi implementată în Codul penal al Republicii Moldova.Item DREPTUL MAGISTRAȚILOR LA PROPRIA IMAGINE(2015) Cojocaru, VioletaTema acestui articol este dictată de realitatea din Republica Moldova, de conotațiile care, după părerea noastră, sunt mult mai adânci, decât par la prima vedere. Nimeni nu contestă faptul ca realizarea unui sistem judiciar independent, imparțial, credibil și eficient reprezintă o condiție necesară pentru supremația legii și a principiilor statului de drept, dar, în același timp, nu trebuie neglijate și drepturile magistraților, care sunt supuși unor presiuni mediatice fără precedent. Atât presa, cât și programele radio sau televizate constant tratează subiecte cu referire la garantarea independenței efective a sistemului judiciar, asigurarea transparenței actului de justiție, îmbunătățirea calității actului de justiție, sporirea eficientei și responsabilizării sistemului judiciar, garantarea accesului liber la justiție, eficientizarea justiției pentru minori, consolidarea dialogului cu societatea civilă și implicarea acesteia în procesul de reformă, crearea premiselor cooperarii judiciare pentru integrarea în spațiul european de libertate, securitate și justiție, prevenirea și combaterea corupției din sistemul judiciar. Sistemul judecătoresc per ansamblu, dar și judecătorii, în particular, sunt actorii vizati în aceste publicații sau emisiuni. Nu ne propunem să apărăm sau să aducem acuzații celor care sunt oponenți, declarând, de fapt, aceleași aspirații, dar vom trece în revista legislația și jurisprudența pertinența în vederea respectării drepturilor omului și adoptarea celor mai bune practici europene.Item DESPRE OPORTUNITATEA DE TRANSPUNERE A UNEI INIȚIATIVE LEGISLATIVE A UNIUNII EUROPENE PRIVIND VIOLENȚA SEXUALĂ ȘI VIOLENȚA CIBERNETICĂ(CEP USM, 2024) Stati, VitalieThe purpose of the article is to investigate the opportunity to implement in the legislation of the Republic of Moldova the Proposal for a Directive of the European Parliament and the Council on combating violence against women and domestic violence, as well as formulating recommendations necessary to improve the quality of the criminal law of the Republic of Moldova. The comparative method, the logical method and the systemic method served as the methods used to achieve the above-mentioned purpose. As a result of this study: the possible implications of the Proposal for a Directive of the European Parliament and the Council on combating violence against women and domestic violence on the legislation of the Republic of Moldova were revealed; analysis of the Proposal for a Directive of the European Parliament and the Council on combating violence against women and domestic violence and highlighting the difficulties and advantages that could characterize its transposition into the legislation of the Republic of Moldova.Item LA PLACE DU DROIT DE LA CONSOMMATION EN DROIT COMMUN(Editura ASEM, 2015-09-25) Plotnic, Olesea; Dulghieru, DorinLe droit commun ayant ses propres règles pour rééquilibrer le contrat. L’intérêt de ce article est de montrer si les règles de droit commun sont utilisables et dans quelle mesure elles le sont pour lutter contre les clauses abusives contractuelles des contrats de consommation. Le Code Civil place le consentement au coeur même de la théorie du contrat, affirme avec justesse Gounot et Carbonnier. Souvent la qualification de clauses abusive est conçue dans le fil de cette idée et s’inscrit alors dans la continuité des principes classiques posés en 1804, cherchant seulement à les restaurer devant les atteintes que leur ont fait subir les mutations des modes de distribution. Dans cette optique, il s’agit de restaurer la qualité d’un consentement amoindri par la technique du contrat d’adhésion. En ce qui suit, nous proposons de rechercher si les principales techniques relatives aux vices de consentement, ainsi que les théories de la lésion et de la cause du droit commun peuvent servir de remèdes contre les clauses abusives.Item INFRACȚIUNEA DE ORGANIZARE A MIGRAȚIEI ILEGALE: LATURA SUBIECTIVĂ A INFARCȚIUNII ÎN RAPORT CU CONSIȚĂMÂNTUL VICTIMEI(2021) Cojocari, IonAtragerea la răspundere penală a persoanei care a săvârșit o faptă prejudiciabilă este o prioritate a statului de a proteja un interes public, sau de a apăra un drept fundamental pentru care statul are angajamente să-l respecte. În prezentul articol se identifică atitudinea psihică a subiectului infracțiunii față de fapta prejudiciabilă de organizare a migrației ilegale. Articolul, de asemenea, elucidează în ce măsură migrantul, care este victimă a infracțiunii, este dirijat de către făptuitor. La fel, se atrage atenție asupra scopului și motivului infracțiunii. În același context, se analizează ce impact are consimțământul victimei la săvârșirea infracțiunii. În opinia autorului, analiza organizării migrației ilegale prin prisma elementelor sale distincte joacă un rol fundamental pentru legislația Republicii Moldova. Se concluzionează că legiuitorul moldav trebuie să introducă în Codul penal al Republicii Moldova sintagma ”traficul de migranți”, în schimbul celei actuale de ”organizarea migrației ilegale”. Această concluzie are la bază cerința socială de a proteja drepturile și interesele migranților. Astfel, autoritățile moldovenești vor putea identifica scopul autentic urmărit de făptuitor atunci când atentează la valorile și libertățile umane (autoritățile vor face o distincție clară dintre traficul de ființe umane și traficul de migranți).Item COMPETENȚA CURȚII INTERNAȚIONALE DE JUSTIȚIE A ONU DE A SOLUȚIONA O CAUZĂ EX AEQUO ET BONO(Institutul Naţional al Justiţiei, 2018) Osmochescu, Nicolae; Şiman, AugustinaProblematica cercetării competenţei Curţii Internaţionale de Justiţie de soluţionare a unui litigiu internaţional prin prisma procedeului ex aequo et bono este tratată insuficient în doctrina naţională de drept internaţional public, precum şi în doctrina europeană în general. Astfel, prezentul articol îşi propune să răspundă la câteva întrebări importante ale activităţii organului jurisdicţional mondial cu utilizarea principiului ex aequo et bono: Ce implică noţiunea de „echitate”? Care este importanţa consimţământului părţilor în astfel de litigii? Procedeul în cauză permite utilizarea normelor de drept internaţional sau este bazat doar pe raţionamentul „a ceea ce este drept şi bine”, excluzându-le în totalitate?