Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
6 results
Search Results
Item Analiza practicii judiciare privind acordurile anticoncurențiale (anii 2012-2023): studii de caz(CEP USM, 2024) Coban, Igor; Chițanu, GrigoreÎn ultima perioadă, odată cu intensificarea activității autorității de concurență, litigiile judiciare care au ca obiect examinarea legalității Deciziilor emise de Consiliul Concurenței prin care au fost constatate acorduri anticoncurențiale și aplicate sancțiunile corespunzătoare, au crescut semnificativ. Acest articol, oferă o privire de ansamblu asupra acestor litigii, asupra schimbărilor în timp a practicii judiciare, evidențiind cele mai importante concluzii ale instanțelor de judecată. Specificul dinamic al reglementărilor acordurilor anticoncurențiale, dar și a mijloacelor prin care întreprinderile încearcă să ascundă aceste acorduri, subliniază necesitatea adaptării continue a practicii judiciare.Item Tipuri de practici care constituie carteluri – exemplificări din jurisprudența europeană(2015) Băieșu, Aurel; Bologan, DumitrițaAcest articol trece în revistă tipurile de practici care pot fi catalogate de Consiliul Concurenței drept acorduri anticoncurențiale orizontale interzise de normele legale. Pornind de la prevederile legislației Republicii Moldova în materie de concurență, autorii explică prin prisma jurisprudenței Comisiei Europene și a Curții Europene de Justiție de la Luxemburg semnificația următoarelor acțiuni: stabilirea directă sau indirectă a prețurilor de cumpărare sau de vânzare sau a oricăror alte condiții de tranzacționare; împărțirea piețelor sau surselor de aprovizionare; limitarea sau controlul producției, distribuției, comercializării, dezvoltării tehnice sau a investițiilor; participarea cu oferte trucate la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte; aplicarea, în raporturile cu partenerii comerciali, a condițiilor inegale la prestații echivalente, creând, astfel, acestora un dezavantaj concurențial; limitarea sau împiedicarea accesului pe piață și a libertății exercitării concurenței de către alte întreprinderi, precum și acordurile de a nu cumpăra sau de a nu vinde către anumite întreprinderi fără o justificare rezonabilă; schimbul de informații și acordurile referitoare la termene și condiții. În acest sens, sunt aduse exemple de raționamente utilizate de autoritățile europene pentru a arăta modul în care aceste practici trebuie înțelese și aplicate.Item Unele reflecții referitoare la definirea termenului de „cartel”(2015) Băieșu, Aurel; Bologan, DumitrițaAcest articol analizează noțiunea de „cartel” utilizată pe larg, atât în literatura de specialitate din Uniunea Europeană și din Statele Unite, cât și în prevederile existente în legislația Republicii Moldova. Se poate observa că acest termen a fost adoptat, în cvasitotalitatea sa, datorită generalităţii sale, a aptitudinii de a exprima sintetic orice înţelegere formală sau informală între întreprinderi, realizată inclusiv prin alinierea conştientă şi voită la anumite practici, prin care se urmăreşte sau care au ca efect limitarea concurenţei, fără a exista vreo catalogare exhaustivă recunoscută a tipurilor de acorduri care pot fi considerate carteluri.Item Politica Uniunii Europene în domeniul concurenței(Print-Caro, 2023-03-15) Gribincea, LiliaÎn prezentul studiu sunt analizate, prin prisma reglementărilor Uniunii Europene, cele mai relevante aspecte ce țin de politicile Uniunii în domeniul concurenței. Politica în domeniul concurenței reprezintă un instrument esențial pentru buna funcționare a pieței interne. Totuși, schimbările economice, sociale, tehnologice și geopolitice impun evaluarea periodică a instrumentelor de politică în domeniul concurenței pentru a decide dacă acestea asigură atingerea obiectivului fundamental în materie de concurență sau dacă aceste instrumente trebuie adaptate. Sunt analizate prevederile art. 101, alin.(1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene care interzice acordurile anticoncurențiale, dar și cazurile în care prevederile alin.(1) ale art.101 pot fi declarate inaplicabile. Alte aspect relevante analizate se referă la interzicerea abuzului de poziție dominantă, controlul concentrărilor economice între întreprinderi, interzicerea ajutoarelor de stat, dar și posibilitatea aplicării derogărilor de la prevederile art.107, alin. (1) în cazul în care acestea sunt justificate prin obiective de politică specifice, cum ar fi abordarea unor perturbări economice grave sau din motive de interes european comun.Item MATRICEA POLITICII DE CLEMENȚĂ ÎN LEGISLAȚIA CONCURENȚIALĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA(CEP USM, 2019) Creciun, IliePolitica de clemență reprezintă totalitatea normelor juridice care stabilesc modalitatea de acordare a recompenselor de către Consiliul Concurenţei pentru cooperarea întreprinderilor şi asociaţiilor de întreprinderi cu această autoritate, în cazul în care acestea sunt sau au fost parte a unui acord anticoncurenţial. În Republica Moldova, politica de clemență a fost reglementată pentru prima dată în Legea concurenței, nr.183/2012. La moment, politica de clemență presupune exonerarea totală sau parțială de amendă, precum și liberarea de răspundere penală.Item EVOLUȚIA REGLEMENTĂRILOR ACORDURILOR ANTICONCURENȚIALE(CEP USM, 2017) Creciun, IlieReglementarea și limitarea acordurilor anticoncurențiale nu sunt cunoscute doar statelor contemporane. Reglementări și prohibiții ale acordurilor anticoncurențiale sunt cunoscute încă din anul 18 î.Hr. Reglementările au evoluat în timp și au existat abordări diferite: de la neinterzicerea acordurilor anticoncurențiale – perioada breslelor, la interzicerea absolută a acestora – Legea lui Sherman, 1890, SUA.