Facultatea de Drept / Faculty of Law

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6

Browse

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    Noțiunea de amenințare în legislația penală a Republicii Moldova [Articol]
    (2021) Angheluță, Mihaela
    În Codul Penal al Republicii Moldova noțiunea de amenințare desemnează nu un fenomen periculos, dar o faptă socialmente periculoasă. Anume din acest punct de vedere, în prezentul articol este dezvăluit conținutul noțiunii de amenințare. În Codul Penal noțiunea de amenințare desemnează acțiunea prejudiciabilă, săvârșită cu intenție, care este unul dintre tipurile violenței psihice și presupune exercitarea unei influențări informaționale asupra victimei, care are ca efect intimidarea acesteia. Ameninjarea presupune că victimei i se transmite informația cu privire la cauzarea acesteia a unui rău, și care implică afectarea parțială sau deplină a capacității victimei de a lua decizii şi de a-şi exprima opiniile. Noțiunea de amenințare trebuie definită în Capitolul XIII din partea generală a Codului Penal al Republicii Moldova. Definiția dată trebuie să fie abstrasă de detalii ce vizează componențe de infracțiuni concrete. Prin aceasta s-ar contribui la interpretarea și aplicarea răspunderii pentru amenințare în strictă corespundere cu principiul legalității.
  • Thumbnail Image
    Item
    Infracțiunea de organizare a migrației ilegale: latura subiectivă a infarcțiunii în raport cu consițământul victimei [Articol]
    (2021) Cojocari, Ion
    Atragerea la răspundere penală a persoanei care a săvârșit o faptă prejudiciabilă este o prioritate a statului de a proteja un interes public, sau de a apăra un drept fundamental pentru care statul are angajamente să-l respecte. În prezentul articol se identifică atitudinea psihică a subiectului infracțiunii față de fapta prejudiciabilă de organizare a migrației ilegale. Articolul, de asemenea, elucidează în ce măsură migrantul, care este victimă a infracțiunii, este dirijat de către făptuitor. La fel, se atrage atenție asupra scopului și motivului infracțiunii. În același context, se analizează ce impact are consimțământul victimei la săvârșirea infracțiunii. În opinia autorului, analiza organizării migrației ilegale prin prisma elementelor sale distincte joacă un rol fundamental pentru legislația Republicii Moldova. Se concluzionează că legiuitorul moldav trebuie să introducă în Codul penal al Republicii Moldova sintagma ”traficul de migranți”, în schimbul celei actuale de ”organizarea migrației ilegale”. Această concluzie are la bază cerința socială de a proteja drepturile și interesele migranților. Astfel, autoritățile moldovenești vor putea identifica scopul autentic urmărit de făptuitor atunci când atentează la valorile și libertățile umane (autoritățile vor face o distincție clară dintre traficul de ființe umane și traficul de migranți).
  • Thumbnail Image
    Item
    UNELE CONSIDERAŢII ASUPRA PRACTICII APLICĂRII RĂSPUNDERII PENALE PENTRU MUNCA FORŢATĂ (art.168 CP RM)
    (CEP USM, 2021) Guidea, Petru
    In this article is analyzed the case law of the crime provided in art.168 of the Criminal Code of Republic of Moldova. In particular, it is dedicated to the criminal law problems in the practice of enforcing the crime of forced labor. As a result of the empirical study, the conclusion is reached about the erroneous judicial practice of framing the actions of the perpetrator according to letter a) paragraph (2) art.168 CC RM. We also established that in practice it is often omitted to specify the intensity of violence applied in the context of coercion – a situation that may lead to questioning the legality of the qualification solution.
  • Thumbnail Image
    Item
    ELEMENTELE CONSTITUTIVE ŞI ELEMENTELE CIRCUMSTANŢIALE AGRAVANTE ALE INFRACŢIUNILOR CONTRA ORDINII ŞI DISCIPLINEI MILITARE
    (CEP USM, 2013) Brînza, Sergiu
    Articolul este dedicat analizei juridico-penale a infracţiunilor contra ordinii şi disciplinei militare, prevăzute la art.364-369, 371, 372 CP RM. Sunt examinate elementele constitutive (obiectul, latura obiectivă, latura subiectivă şi subiectul), precum şi elementele circumstanţiale agravante ale acestor infracţiuni. Sunt propuse criterii de delimitare a infracţiunilor specificate la art.364-369, 371, 372 CP RM în raport cu faptele conexe de factură penală sau nepenală. Printre aspectele de noutate ale studiului de faţă trebuie remarcată revizuirea concepţiei de identificare a variantelor-tip şi a variantelor agravate în cazul infracţiunilor prevăzute la art.364 şi 369 CP RM.