Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
7 results
Search Results
Item Aspecte de evoluţie şi aplicabilitate a instituţiei contractului matrimonial(CEP USM, 2024-11-07) Cebotari, ValentinaFamily relations, as most important values of a nation, were and still remain governed by moral rules of the society, as well as by legal rules. Any legislation change concerning family life is gradually accepted by the subjects of family relation, sometimes in a shorter period of time, sometimes over a longer period of time. Introducing in 2001 in Family Code of the Republic of Moldova the possibility to conclude matrimonial agreement, whereby spouses can govern the power over goods obtained during marriage and in case of divorce, is an innovation over 20 years, that society accept hardly. This article, by brief history, prove benefits that can be obtained by spouses, concluding this matrimonial agreement.Item Modalităţile de desfacere a căsătoriei conform legislaţiei Republicii Moldova [Articol](2016) Cebotari, ValentinaFamilia a fost şi rămâne elementul natural şi fundamental al societăţii. Statul protejează şi ocroteşte familia care este leagănul educaţiei copiilor şi dezvoltării multilaterale a fiecărei personalităţi. Orice persoană care a atins vârsta matrimonială poate liber încheia căsătorie şi forma o familie. Si tot la fel fiecare persoană poate cere desfacerea căsătoriei atunci când convieţuirea în familie a devenit imposibilă pentru ea. Având în vedere importanţa familiei, responsabilitatea membrilor ei unul faţă de altul, efectele acestei responsabilități, de multe ori negative, asupra soţilor şi copiilor, legiuitorul reglementează strict ordinea desfacerii căsătoriei. Modalităţile de desfacere a căsătoriei sunt prevăzute în Codul familiei, Legea privind actele de stare civilă şi Codul de Procedură Civilă. Analiza prevederilor legale, în scopul respectării stricte ale acestora, cât şi expunerea unor opinii privind divorţul şi luarea măsurilor în scopul preîntâmpinării acestuia şi întărirea familiei au stat la baza articolului de mai jos.Item ANALIZA JURIDICO-PENALĂ A CONFISCĂRII SPECIALE A MIJLOCULUI DE TRANSPORT ÎN CAZUL INFRACȚIUNILOR VAMALE(CEP USM, 2020) Iosip, AndreiIn principle, confiscation should be considered an interference with property rights, because the person concerned is losing a part of his property. However, the right to property is not an absolute one. It may be subject to limitations. Therefore, an interference with the right to property must, first of all, be prescribed by law. At the same time, the law must be accessible and predictable. The interference must also pursue one or more legitimate purposes. Finally, there must be a reasonable proportionality between the used means and the pursued aim or aims. If these conditions are met, we cannot speak of a violation of the right in question.Item O PRIVIRE CRITICĂ ASUPRA DISPOZIȚIILOR CONSTITUȚIONALE PRIVIND PROPRIETATEA PUBLICĂ(CEP USM, 2020) Guţu, GheorgheThere are now in Republic of Moldova two forms of property: public and private property. The state protects property. Public property belongs to the state or administrative-territorial units. Lands may belong to public or private domain. The assets that belong to public domain are: inalienable, indefeasible and imperceptible.Item DOMENIUL DE APLICARE A LEX REI SITAE(CEP USM, 2018) Rusu, SergheiConcflictele de legi ca element-cheie al Dreptul internațional privat impun necesitatea determinării în permanență a legii aplicabile instituțiilor acestei ramuri de drept. În Dreptul internațional privat legea aplicabilă bunurilor este lex rei sitae. Stabilirea legii aplicabile bunurilor prezintă importanță pentru reglementarea raporturilor juridice cu element de extraneitate; or, în dependență de legea aplicabilă bunurilor se determină conţinutul posesiunii, dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor mobile şi imobile, realizarea şi ocrotirea acestor drepturi. Totodată, nu mai puțin importantă este și stabilirea domeniului și a limitelor de aplicare a lex rei sitae, care determină elementele ce formează statutul real, precum și aspectele care nu sunt guvernate de legea situației bunurilor.Item ANALIZĂ DE DREPT PENAL A INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE LA ART.186 „FURTUL” DIN CODUL PENAL(CEP USM, 2013) Brînza, Sergiu; Botezatu, IgorObiectul prezentei cercetări îl constituie caracteristicile elementelor constitutive (obiectul infracţiunii; latura obiectivă a infracţiunii; latura subiectivă a infracţiunii; subiectul infracţiunii), precum şi ale elementelor circumstanţiale agravante ale infracţiunilor prevăzute la art.186 CP RM. De asemenea, se explică de ce art.186 CP RM stabileşte răspunderea pentru patru infracţiuni de sine stătătoare (şi nu pentru una singură, aşa cum s-a considerat până acum): nu există o componenţă „de bază” de furt care ar consta în sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, componenţă care: 1) nu ar presupune producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv având o mărime concretă şi 2) pe care s-ar grefa în calitate de circumstanţe agravante: a) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii mici; b) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv a cărui mărime este între limitele de 25-2500 unităţi convenţionale; c) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii considerabile); d) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii mari; e) producerea unui prejudiciu patrimonial efectiv în proporţii deosebit de mariItem ELEMENTELE CONSTITUTIVE ŞI ELEMENTELE CIRCUMSTANŢIALE AGRAVANTE ALE INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE LA art.243 CP RM(CEP USM, 2014) Stati, VitalieÎn prezentul articol vor fi investigate infracţiunile prevăzute la art.243 „Spălarea banilor” din Codul penal. Se relevăcă la lit.b) alin.(3) art.243 CP RM este consemnată nu o circumstanţă agravantă a infracţiunii specificate la alin.(1) art.243 CP RM. De fapt, la alin.(1) şi la lit.b) alin.(3) art.243 CP RM sunt prevăzute infracţiuni de sine stătătoare. Aceste infracţiuni se pot afla între ele în concurs. Sunt identificate diferenţele specifice care permit disocierea infracţiunilor prevăzute la art.243 CP RM de infracţiunile specificate la art.199 „Dobândirea sau comercializarea bunurilor despre care se ştie că au fost obţinute pe cale criminală” şi la art.279 „Finanţarea terorismului” din Codul penal. Se argumentează că aceeaşi persoană poate cumula calitatea de subiect al uneia dintre infracţiunile specificate la art.243 CP RM şi cea de subiect al infracţiunii anterioare (principale). Analiza conţine referiri la speţele relevante din practica judiciară naţională şi la instrumentele internaţionale în materie.