Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
2 results
Search Results
Item LOCUL ȘI ROLUL PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA ȘI PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN SISTEMUL AUTORITĂȚILOR PUBLICE. STUDIU COMPARATIV(2021) Țurcan, LilianaInstituția șefului de stat constituie obiect de cercetare atăt pentru știința dreptului constituțional, căt și pentru știința dreptului administrativ. Articolul este consacrat examinării, în plan comparativ, a rolului și locului șefului de stat în sistemul autorităților publice din Republica Moldova și România. Sunt analizate prevederile constituționale ce determină funcțiile și atribuțiile Președintelui Republicii Moldova și Președintelui României, opiniile expuse în doctrină, precum și jurisprudența constituțională în materie. Analiza comparativă ne permite să evidențiem care sunt trăsăturile comune, dar și diferențele dintre statutul juridic al Președintelui în aceste state. În opinia autorului, la nivelul Șefului de Stat sau ale Guvernului orice atribuție politică duce la un subsidiar administrativ și orice atribuție administrativă are un substrat politic, încât o delimitare între „politic” și „administrativ” apare ca fiind riscantă și didactic nerecomandabilă. În concluzie, autorul argumentează ideea necesității redefinirii rolului și locului Președintelui Republicii Moldova în sistemul autorităților publice, prin regândirea cadrului constituțional în vederea instaurării unui regim semiprezidențial după modelul României sau cel al Franței.Item LOCUL ȘI ROLUL PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA ȘI PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN SISTEMUL AUTORITĂȚILOR PUBLICE. STUDIU COMPARATIV(CEP USM, 2021) Ţurcan, LilianaInstituția șefului de stat constituie obiect de cercetare atăt pentru știința dreptului constituțional, căt și pentru știința dreptului administrativ. Articolul este consacrat examinării, în plan comparativ, a rolului și locului șefului de stat în sistemul autorităților publice din Republica Moldova și România. Sunt analizate prevederile constituționale ce determină funcțiile și atribuțiile Președintelui Republicii Moldova și Președintelui României, opiniile expuse în doctrină, precum și jurisprudența constituțională în materie. Analiza comparativă ne permite să evidențiem care sunt trăsăturile comune, dar și diferențele dintre statutul juridic al Președintelui în aceste state. În opinia autorului, la nivelul Șefului de Stat sau ale Guvernului orice atribuție politică duce la un subsidiar administrativ și orice atribuție administrativă are un substrat politic, încât o delimitare între „politic” și „administrativ” apare ca fiind riscantă și didactic nerecomandabilă. În concluzie, autorul argumentează ideea necesității redefinirii rolului și locului Președintelui Republicii Moldova în sistemul autorităților publice, prin regândirea cadrului constituțional în vederea instaurării unui regim semiprezidențial după modelul României sau cel al Franței.