Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
3 results
Search Results
Item ANGAJAREA RĂSPUNDERII GUVERNULUI – METODĂ DE „INTERVENŢIE” ÎN FUNCŢIA LEGISLATIVĂ A STATULUI(2016) Arseni, AlexandruConstituţia Republicii Moldova prin art.6 statuează separaţia şi colaborarea celor trei puteri de stat: legislativă, executivă şi judecătorească. Una din formele de colaborare dintre puterea legislativă şi cea executivă este angajarea răspunderii Guvernului – instituţie juridică a dreptului constituţional. Stricta şi necondiţionata respectare a procedurii, limitelor şi sfera încadrării relaţiilor sociale, în mod special, a celor ce ţin de domeniul legii, în obiectul angajării răspunderii Guvernului, precum şi respectarea de către organele etatice, antrenate în acest proces, a competenţelor ce le revin sunt condiţii obligatorii în realizarea principiilor separaţiei şi a legitimităţii puterilor de stat, condiţie imanentă a statului de drept şi democratic contemporan.Item LOCUL ȘI ROLUL PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA ȘI PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN SISTEMUL AUTORITĂȚILOR PUBLICE. STUDIU COMPARATIV(CEP USM, 2021) Ţurcan, LilianaInstituția șefului de stat constituie obiect de cercetare atăt pentru știința dreptului constituțional, căt și pentru știința dreptului administrativ. Articolul este consacrat examinării, în plan comparativ, a rolului și locului șefului de stat în sistemul autorităților publice din Republica Moldova și România. Sunt analizate prevederile constituționale ce determină funcțiile și atribuțiile Președintelui Republicii Moldova și Președintelui României, opiniile expuse în doctrină, precum și jurisprudența constituțională în materie. Analiza comparativă ne permite să evidențiem care sunt trăsăturile comune, dar și diferențele dintre statutul juridic al Președintelui în aceste state. În opinia autorului, la nivelul Șefului de Stat sau ale Guvernului orice atribuție politică duce la un subsidiar administrativ și orice atribuție administrativă are un substrat politic, încât o delimitare între „politic” și „administrativ” apare ca fiind riscantă și didactic nerecomandabilă. În concluzie, autorul argumentează ideea necesității redefinirii rolului și locului Președintelui Republicii Moldova în sistemul autorităților publice, prin regândirea cadrului constituțional în vederea instaurării unui regim semiprezidențial după modelul României sau cel al Franței.Item ATRIBUȚIILE PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA LA NUMIREA GUVERNULUI(CEP USM, 2022) Sîrbu, SergiuÎn acest articol sunt analizate atribuțiile Președintelui Republicii Moldova la numirea Guvernului. S-a reținut că Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Totuși, marja de discreţie a Preşedintelui Republicii Moldova în desemnarea Prim-ministrului nu este una absolută, ea fiind limitată de Constituţie. Astfel, Preşedintele va desemna un candidat pentru funcţia de prim-ministru doar ca urmare a consultării fracţiunilor parlamentare. Din momentul în care este desemnat de Preşedintele Republicii, candidatul pentru funcţia de Prim-ministru are latitudinea de a include orice persoană în lista membrilor Guvernului, pe care o va înainta Parlamentului. În cele din urmă, s-a reținut că în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.