Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
17 results
Search Results
Item Protecția drepturilor minorităților naționale(CEP USM, 2024) Săftoiu, MihaelaCadrul normative intern și internațional asigură și garantează protecția drepturilor minorităților naționale, începând cu Legea Fundamentală a țării, continuând cu diverse acte normative adoptate în domeniu și terminând cu sistemele internaționale de protecție. Printre cele mai importante sisteme de protecție a drepturilor minorităților naționale menționăm O.N.U., Consiliul Europei, O.S.C.E. și U.E. Problematica minorităților naționale prezintă un specific complex: întâlnim pe de-o parte tendința de separare de majoritate prin cultivarea, dezvoltarea și promovarea unei limbi comune în cadrul minorității, a unei culturi distinctive, unei anumite religii, tradițiilor proprii și altor elemente de comunitate, și, pe de altă parte, tendința de integrare în cadrul majorității.Item RĂSPUNDEREA CONSTITUȚIONALĂ A ȘEFULUI STATULUI(CEP USM, 2024) Balaban, MihaiThe head of state occupies an important place in the mechanism of interaction between branches of power, and contributes to ensuring the functioning of state authorities. At the same time, the responsibility of the head of state intervenes in case of violation of the constitutional provisions in the matter. Thus, the forms of responsibility of the head of state in the Republic of Moldova and their grounds are provided by the Constitution. The Constitution of the Republic of Moldova provides for two mechanisms of liability of the President of the Republic, namely: legal liability (criminal) and political liability (constitutional).Item TEORIA DREPTURILOR PERSOANEI VĂTĂMATE DE AUTORITĂȚILE PUBLICE(CEP USM, 2024) Costachi, Gheorghe; Cernean, IurieThis article is devoted to the issue of the rights of persons injured by public authorities. The aim pursued by the authors lies in the analysis of the constitutional and legal regulation of the right of the person injured by a public authority in order to specify the content of this right and the way of exercising it as a way of developing the theory of the rights of the person injured by public authorities.Item PARTICULARITIES OF THE MODEL OF CONSTITUTIONAL JUSTICE APPLICABLE IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA(Editura ASEM, 2017-04-28) Zaporojan, CorinaThis article intends to examine the evolution of the constitutional justice applicable in Republic of Moldova, with the establishment of the Constitutional court, analyzing the key differences between European model of Constitutional court and the mechanism created in the Republic of Moldova over the years, while focusing on the concrete Moldavian historical-political background which had an impact on the shaping of the Constitutional Court.Item CONCEPTUL SUVERANITĂȚII POPORULUI DIN PERSPECTIVĂ ISTORICĂ(2023) Slusarenco, Svetlana; Pozneacova, VeronicaConceptul suveranității puterii de stat reprezintă un subiect de bază a întregii filosofii juridice, care s-a dezvoltat începând de la Antichitate și a triumfat în perioada Iluminismului. Conceptul suveranității populare reprezintă o doctrină dominantă în cadrul filosofiei juridice a secolelor XVII-XVIII. Ideea principală promovată de susținătorii acestei doctrine s-a axat pe poziționarea poporului, ca fiind deținătorul principal al puterii de stat, de la care emană voința supremă. În prezent, suveranitatea populară reprezintă baza puterii de stat, iar poporul este văzut ca unicul titular al puterii supreme, ceea ce reprezintă baza constituționalismului contemporan. Prezentul articol reprezintă un studiu dedicat cercetării aspectelor specifice ale conceptului suveranității populare în istoria ideilor. Interesul doctrinar și practic fața de conceptul suveranității populare se bazează pe dimensiunea politico-juridică a acestui concept în cadrul construcției statale. În prezenta cercetare ne-am pus drept scop determinarea rolul conceptului suveranității populare în cadrul constituțional actual, abordarea fiind axată pe analiza aspectelor filozofice a acestei doctrine.Item CONGRUENȚA SOLIDARITĂȚ II SOCIALE CU RESPONSABILITATEA RECIPROCĂ A INDIVIDULUI ȘI A STATULUI(CEP USM, 2024) Guceac, IonThe present study starts from the undeniable assumption that society and the state as its highest form of organization cannot exist if the individuals who compose it are not held accountable for their actions. In this context, the thesis that the scope and guarantee of freedom are directly proportional to the depth and inviolability of the principles of social responsibility is further developed. New arguments are put forward in support of the idea that the extent of a person’s social freedom depends on the degree of responsibility of the individual. In a democratic society, the individual freely and independently determines his or her choices, and this possibility is the basis for responsibility, which finds legal expression and consolidation in the Constitution and the legislation in force, the extent and guarantee of freedom being directly proportional to the depth and inviolability of the principles of social responsibility. Finally, it is recommended that the Constitution of the Republic of Moldova be supplemented with rules on social solidarity and ways of ensuring it.Item SITUAȚIA ACTUALĂ A DREPTULUI PROCESUAL A CONTENCIOSULUI CONSTITUȚIONAL(2024) Ungureanu, AndreiStudiul este dedicat în general cercetării doctrinei naționale și internaționale cu privire la dreptul procesual a contenciosului constituțional, iar în particular este dedicat cercetării cadrului legal care reglementează dreptul procesual a contenciosului constituțional la nivel național și internațional. În contextul consolidării statului de drept și evoluției dreptului procesual a contenciosului constituțional, se remarcă rolul, locul și statutul Curții Constituționale în raport cu alte autorități ale statului, care la rândul său este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din Republica Moldova. În calitate de organ ce realizează jurisdicţia constituţională, Curtea este autonomă și independentă față de puterile statului, iar statutul său este determinat de rolul său primordial de asigurare a respectării următoarelor valori: preeminența dreptului, supremația Constituței, democrația, separația puterilor în stat, drepturile omului. Aceste funcții majore sunt realizate prin intermediul instrumentelor garantate de legea fundamentală a statului. Cu referire la actele Curții Constituționale din Republica Moldova, actele Curților Constituționale internaționale și cele ale Curții Europene ale Drepturilor Omului se conturează ideea potrivit căreia dreptul procesual a contenciosului constituțional este o instituție a dreptului constituțional. Fin o instituție a dreptului constituțional, dreptul procesual a contenciosului constituțional este reglementat de către acel ansamblu unitar de norme juridice constituționale cuprinse prioritar în Constituţie prin care se reglementează relaţiile sociale fundamentale ce apar în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării puterii de stat. Respectiv normele juridice ale dreptului constituţional reglementează de jure și de facto dreptul procesual a contenciosului constituțional în condiția existenței unui coraport parte-întreg.Item CONSTITUȚIONALIZAREA PRINCIPIULUI LOIALITĂȚII CONSTITUȚIONALE(CEP USM, 2022-03-17) Sfătoiu, Mihaela; Cârnaț, TeodorThe principle of constitutional loyalty is of interest both nationally and internationally, since loyalty to the values, rules and principles set out in the Constitution must be, both in theory and in practice, a very solid connectivity element in the relations between the various public authorities. In Romania, the principle of constitutional loyalty is not expressly mentioned in the Constitution. The Constitutional Court of Romania has deductively interpreted the obligation of constitutional loyalty from a principle expressly provided for in the Fundamental Law – the separation and balance of powers in the state. Nor does the Constitution of the Republic of Moldova contain express provisions of this principle. Its treatment brings into question the existence of the “constitutionality bloc” in the Republic of Moldova.Item ACCESUL LIBER LA JUSTIȚIE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: PRINCIPIU FUNDAMENTAL ABSOLUT, APLICABIL DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR CONSTITUȚIONALE(CEP USM, 2020) Cârnaț, Teodor; Panchiv, OleseaFree access to justice in the Republic of Moldova is a fundamental principle applicable to the constitutional rights and freedoms. It is an absolute principle, which means that it cannot be limited by the state. Free access to justice must be guaranteed to all the people, in an equal, impartial and non-discriminatory way, regardless of their quality (citizen, foreigner or stateless person), race, nationality, religion, political affiliation, sex, wealth etc. A genuine rule of law necessarily implies the possibility of every person to defend his rights, freedoms and legitimate interests provided by the Constitution and the national law in force. This supreme purpose of the state is achievable due to this absolute fundamental principle – free access to both common law and constitutional justice.Item CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA – GARANT AL SUPREMAŢIEI CONSTITUŢIEI(2013) Dabija, Tatiana; Arseni, AlexandruCurtea Constituțională a Republicii Moldova – indiscutabil, este organul ce realizează obiectiv jurisdicția constituțională, supunându-se doar Constituției, fiind independentă, în cele din urmă, de puterea legislativă, executivă și judecătorească, asigurând în așa fel realizarea principiului separării puterilor în stat, precum și legătura strânsă dintre stat și cetățean, care formează baza societății, garantând, prin urmare, supremația Constituției întru interpretarea și aplicarea corectă a acesteia. Curtea Constituțională reprezintă un organ constituțional statornic și independent al statului, funcția de bază a căreia constă în controlul constituționalității actelor normative, precum și anularea normelor juridice ce contravin Constituției, asigurând interpretarea corectă a Constituției și garantând supremația acesteia în stat – Constituția fiind legea supremă, fundamentală. Curtea Constituțională activează în baza principiilor independenței, supunându-se doar Constituției, tot ea fiind garantul supremației Constituției (art.134, Constituția Republicii Moldova din 1994), asigurând în așa fel buna funcționare a mecanismului constituțional, punând în valoare prioritatea sa în interiorul statului. Republica Moldova, precum și alte țări posttotalitare (România, Ucraina, Rusia, Polonia, Ungaria etc.), a renunțat la experiența interbelică și a apelat la modelul european al controlului de constituționalitate, încredințat unui organ special, cum este Curtea Constituțională, care asigură controlul constituționalității legilor și garantează supremația Constituției, controlului de constituționalitate fiindu-i supuse nu doar legile, ci și alte acte juridice, cum ar fi: regulamente, hotărâri, dispoziții ale Guvernului, chiar și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte. Curtea Constituțională, pe calea excepției de neconstituționalitate, poate decide asupra constituționalității actelor juridice. Actele normativ-juridice și actele individuale emise de Parlament, Președintele Republicii Moldova și Guvern sunt supuse controlului de constituționalitate, atât pe calea acțiunii directe, cât și a excepției de neconstituționalitate.