Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
10 results
Search Results
Item Protecția drepturilor minorităților naționale(CEP USM, 2024) Săftoiu, MihaelaCadrul normative intern și internațional asigură și garantează protecția drepturilor minorităților naționale, începând cu Legea Fundamentală a țării, continuând cu diverse acte normative adoptate în domeniu și terminând cu sistemele internaționale de protecție. Printre cele mai importante sisteme de protecție a drepturilor minorităților naționale menționăm O.N.U., Consiliul Europei, O.S.C.E. și U.E. Problematica minorităților naționale prezintă un specific complex: întâlnim pe de-o parte tendința de separare de majoritate prin cultivarea, dezvoltarea și promovarea unei limbi comune în cadrul minorității, a unei culturi distinctive, unei anumite religii, tradițiilor proprii și altor elemente de comunitate, și, pe de altă parte, tendința de integrare în cadrul majorității.Item RĂSPUNDEREA CONSTITUȚIONALĂ A ȘEFULUI STATULUI(CEP USM, 2024) Balaban, MihaiThe head of state occupies an important place in the mechanism of interaction between branches of power, and contributes to ensuring the functioning of state authorities. At the same time, the responsibility of the head of state intervenes in case of violation of the constitutional provisions in the matter. Thus, the forms of responsibility of the head of state in the Republic of Moldova and their grounds are provided by the Constitution. The Constitution of the Republic of Moldova provides for two mechanisms of liability of the President of the Republic, namely: legal liability (criminal) and political liability (constitutional).Item TEORIA DREPTURILOR PERSOANEI VĂTĂMATE DE AUTORITĂȚILE PUBLICE(CEP USM, 2024) Costachi, Gheorghe; Cernean, IurieThis article is devoted to the issue of the rights of persons injured by public authorities. The aim pursued by the authors lies in the analysis of the constitutional and legal regulation of the right of the person injured by a public authority in order to specify the content of this right and the way of exercising it as a way of developing the theory of the rights of the person injured by public authorities.Item CONCEPTUL SUVERANITĂȚII POPORULUI DIN PERSPECTIVĂ ISTORICĂ(2023) Slusarenco, Svetlana; Pozneacova, VeronicaConceptul suveranității puterii de stat reprezintă un subiect de bază a întregii filosofii juridice, care s-a dezvoltat începând de la Antichitate și a triumfat în perioada Iluminismului. Conceptul suveranității populare reprezintă o doctrină dominantă în cadrul filosofiei juridice a secolelor XVII-XVIII. Ideea principală promovată de susținătorii acestei doctrine s-a axat pe poziționarea poporului, ca fiind deținătorul principal al puterii de stat, de la care emană voința supremă. În prezent, suveranitatea populară reprezintă baza puterii de stat, iar poporul este văzut ca unicul titular al puterii supreme, ceea ce reprezintă baza constituționalismului contemporan. Prezentul articol reprezintă un studiu dedicat cercetării aspectelor specifice ale conceptului suveranității populare în istoria ideilor. Interesul doctrinar și practic fața de conceptul suveranității populare se bazează pe dimensiunea politico-juridică a acestui concept în cadrul construcției statale. În prezenta cercetare ne-am pus drept scop determinarea rolul conceptului suveranității populare în cadrul constituțional actual, abordarea fiind axată pe analiza aspectelor filozofice a acestei doctrine.Item SITUAȚIA ACTUALĂ A DREPTULUI PROCESUAL A CONTENCIOSULUI CONSTITUȚIONAL(2024) Ungureanu, AndreiStudiul este dedicat în general cercetării doctrinei naționale și internaționale cu privire la dreptul procesual a contenciosului constituțional, iar în particular este dedicat cercetării cadrului legal care reglementează dreptul procesual a contenciosului constituțional la nivel național și internațional. În contextul consolidării statului de drept și evoluției dreptului procesual a contenciosului constituțional, se remarcă rolul, locul și statutul Curții Constituționale în raport cu alte autorități ale statului, care la rândul său este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din Republica Moldova. În calitate de organ ce realizează jurisdicţia constituţională, Curtea este autonomă și independentă față de puterile statului, iar statutul său este determinat de rolul său primordial de asigurare a respectării următoarelor valori: preeminența dreptului, supremația Constituței, democrația, separația puterilor în stat, drepturile omului. Aceste funcții majore sunt realizate prin intermediul instrumentelor garantate de legea fundamentală a statului. Cu referire la actele Curții Constituționale din Republica Moldova, actele Curților Constituționale internaționale și cele ale Curții Europene ale Drepturilor Omului se conturează ideea potrivit căreia dreptul procesual a contenciosului constituțional este o instituție a dreptului constituțional. Fin o instituție a dreptului constituțional, dreptul procesual a contenciosului constituțional este reglementat de către acel ansamblu unitar de norme juridice constituționale cuprinse prioritar în Constituţie prin care se reglementează relaţiile sociale fundamentale ce apar în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării puterii de stat. Respectiv normele juridice ale dreptului constituţional reglementează de jure și de facto dreptul procesual a contenciosului constituțional în condiția existenței unui coraport parte-întreg.Item THE SPECIFIC ASPECTS OF THE JEAN-JACQUES ROUSSEAU’S SOCIAL CONTRACT THEORY(CEP USM, 2023) Slusarenco, Svetlana; Pozneacova, VeronicaJean-Jacques Rousseau was the great thinker that finished the formation of the social contract theory, giving to this doctrine a conceptual finality. On the one hand, the philosopher’s ideas represent the continuation of Thomas Hobbes and John Locke’s theories. On the other hand, the originality of Jean-Jacques Rousseau’s doctrine manifests in the finality of his theory and in the analysis performed. Only this philosopher described the modern society as a degradation of the pre-state’s order. The importance of Jean-Jacques Rousseau theory is manifested in the completion of the conceptual development of democratic ideology, which is the main philosophical base of the Great French Re- volution, American Revolution, the revolutionary legislation of France, theories that followed these revolutions and modern constitutionalism. This article is a study dedicated to determining the specific aspects of the social contract theory in the background of the idea’s history. In this context, we have outlined the following objectives: to identify the essence of the social contract theory, to analyze the concept of humans’ rights in the thinker’s point of view, to determine the importance of the philosopher’s ideas in the modern constitutionalism. As a result of this research, we aimed to determine the role of the theory of social contract in the constitutional law, in general, and Jean-Jacqu es Rousseau’s philosophy, in particular.Item CULTURA JURIDICĂ [NE] AJUNSĂ LA MATURITATE. O NECESITATE DE REVALORIZARE?(CEP USM, 2023) Ciobanu, RodicaThis article discusses the problem of legal culture through the lens of the benchmarks of the current legal systems, and in line with today’s challenges. The article offers the possibility to look for alternative opinions based on rhetorical inquiries. The purpose is to reiterate the importance of some value constants for both theory and current legal practice.Item UNELE CONSIDERAȚII PRIVIND ROLUL INSTITUȚIEI PREZIDENȚIALE(2020) Slusarenco, Svetlana; Pozneacov, VeronicaPreședintele este o figură proeminentă în stat. Importanța acestei instituții a dreptului constituțional poate fi apreciată prin determinarea și evaluarea competențelor președintelui statului. În doctrina juridică, nu există o opinie unanim recunoscută cu referire la locul șefului statului în cadrul autorităților publice centrale. Unii savanți consideră că președintele statului este reprezentant al puterii executive, deși alții susțin că este un mediator al puterilor în stat. Scopul prezentului articol este de a realiza o retrospectivă a prerogativelor șefului statului, pentru a-i analiza locul în cadrul ramurilor puterii de stat.Item SCOPUL ȘI FUNCȚIILE PROCESULUI CONTENCIOSULUI CONSTITUȚIONAL ÎN STATUL DE DREPT(CEP USM, 2023) Ungureanu, AndreiL’étude est généralement consacrée à la recherche du but et des fonctions du contentieux constitutionnel, et en particulier elle est dédiée à la recherche du but et des fonctions du processus de contentieux constitutionnel dans le cadre de l’État de droit. Sous réserve de l’existence d’un cadre juridique pertinent, les notions doctrinales relatives à l’objet et aux fonctions du contentieux constitutionnel contribuent à tirer une conclusion selon laquelle: le contentieux constitutionnel s’identifie aux procédures de contrôle de constitutionnalité, par voie d’action ou par voie d’exception, antérieurement ou postérieurement à l’entrée en vigueur de la loi. En ce qui concerne le but du processus de contentieux constitutionnel au sein d’un État de droit, l’auteur note qu’il vise directement à garantir la suprématie de la Constitution, en: 1) assurant la réalisation du principe de la séparation du pouvoir de l’État en pouvoirs législatif, exécutif et judiciaire; 2) garantissant la responsabilité de l’État envers le citoyen et du citoyen envers l’État. Concernant les fonctions du contentieux constitutionnel au sein d’un Etat de droit, l’auteur constate qu’elles visent directement: l’interprétation de la Constitution sur la base du principe de légalité et de publicité; le contrôle de la constitutionnalité en général des actes normatifs nationaux et internationaux; résoudre les exceptions d’inconstitutionnalité des actes juridiques; la protection juridique des droits et libertés de l’homme et du citoyen, etc.Item METAMORFOZA ADOPTĂRII ȘI REVIZUIRII CONSTITUȚIEI REPUBLICII MOLDOVA(CEP USM, 2019) Zaporojan, Veaceslav; Crigan, DragoşAdoptarea și revizuirea Constituției sunt proceduri constituționale de tehnică legislativă, care, spre deosebire de procedurile similare aplicate legilor, lasă amprente adânci în instituirea și dezvoltarea unei societăți democratice. Aceste proceduri constituționale necesită a fi urmărite cu atenție și analizate de societate, iar uneori sancționate prin controlul constitutaialitatii, pentru a nu admite devieri și schimbări radicale în transformarea (metamorfoza) societății organizate în stat. De la declararea suveranității și dobândirea independenței, Republica Moldova a avut o vastă experiență de transformări constituționale, care au constituit subiectul prezentului studiu.