Facultatea de Drept / Faculty of Law

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6

Browse

Has files: YesSubject: search.filters.subject.jurisprudenţă

Search Results

Now showing 1 - 5 of 5
  • Thumbnail Image
    Item
    PROVOCAREA ORGANIZATĂ ÎN CONTEXTUL JURISPRUDENŢEI CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI
    (2018) Scobioală, Diana; Poalelungi, Mihai
    În prezentul demers ştiinţific autorii au efectuat o analiză a conceptului provocării organizate în lumina jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reliefând esenţa acesteia, particularităţile, principiile generale de organizare şi desfăşurare a operaţiunilor speciale ale agenţilor statului, precum şi garanţiile procesuale inerente dreptului la un proces echitabil în contextul respectiv. Au fost scoase în vizor principalele cauze în care forul contenciosului european s-a pronunţat asupra provocării organizate de către forţele poliţieneşti, un loc separat revenind jurisprudenţei dezvoltate versus Republica Moldova.
  • Thumbnail Image
    Item
    HOTĂRÂRILE CtEDO: OBLIGATIVITATEA EXECUTĂRII LOR DE CĂTRE AUTORITATEA JUDICIARĂ NAŢIONALĂ
    (Î.S. „Tipografia Centrală”, 2022) Oganesean, Armen
    În prezentul articol este cercetat conceptul executării hotărârilor CtEDO de către autoritatea naţională judiciară cu definitivarea raţionamentelor de aplicare a precedentului judiciar în cadrul procesului penal. Totodată, au fost abordate premisele de utilizare a jurisprudenţei ca izvor de drept în cadrul procesului penal cu relevarea particularităţilor executării hotărârilor CtEDO în cadrul procesului penal. Prin cercetarea efectuată a fost realizată o investigaţie complexă a aspectelor teoretico-legislative privind executarea hotărârilor CtEDO în cadrul procesului penal în calitate de izvor de drept. În lucrare sunt formulate concluzii şi recomandări care pot constitui un fundament ştiinţific pentru eventuale modificări legislative. În prezentul studiu a fost identificat rolul Curţii Europene şi al Consiliului Europei în vederea asigurării executării şi respectării hotărârilor CtEDO de către autorităţile judiciare naţionale. De asemenea, studiul denotă rolul activ al puterii judecătoreşti în procesul implementării şi executării hotărârilor Curţii Europene în Republica Moldova.
  • Thumbnail Image
    Item
    DREPTUL LA UN TRAI DECENT – DIFICULTĂŢI DE ASIGURARE SOCIAL-ECONOMICĂ ŞI JURIDICĂ
    (CEP USM, 2022) Sandu, Victor
    Incontestabil, statul de drept şi democratic are ca piloni supremaţia dreptului, precum şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale cetăţeneşti ca valori supreme – condiţie imanentă a liberei dezvoltări a personalităţii umane. În cadrul ansamblului de drepturi şi libertăţi fundamentale un rol aparte îl are categoria drepturilor social-economice, dintre care, în mod deosebit, dreptul la un nivel de trai decent, atât prin structura sa, dar mai ales prin mecanismul juridicostatal de asigurare a lui ca element al demnităţii şi liberei dezvoltări a personalităţii umane. În acest articol vom încerca să identificăm, prin prisma analizei şi sintezei abordărilor doctrinare şi a practicii de exercitare, dificultăţile de asigurare a dreptului la un nivel de trai decent şi metodele şi mijloacele de atenuare, cel puţin, a acestor dificultăţi.
  • Thumbnail Image
    Item
    IMPORTANȚA ȘI OPORTUNITATEA ACTIVITAȚII PRACTICO-ȘTIINȚIFICE A JUDECATORULUI LA EXERCITAREA ȘI CONSOLIDAREA ACTULUI DE JUSTIȚIE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
    (Institutul Naţional al Justiţiei, 2017) Furdui, Sergiu;
    Activitatea privind înfăptuirea justiției, fiind un vârf de lance în manifestarea puterii statului de drept, este monitorizată şi urmărită cu mare atenţie de opinia publică şi, astfel, prin exercitarea și consolidarea actului de justiție, se exprimă cel mai clar şi mai limpede locul și rolul judecătorului în societate. Activitatea practico-ştiinţifică a judecătorului întruneşte diverse acţiuni, precum: elaborarea şi publicarea opiniilor personale cu privire la soluţionarea problemelor cu care se confruntă jurisprudenţa; desfăşurarea activităţii didactico-ştiinţifice la instituţiile cu profil juridic, inclusiv în calitate de formator la Institutul Naţional al Justiţiei; pregătirea şi prezentarea rapoartelor la conferinţe, seminare, simpozioane; participarea în grupurile de lucru abilitate cu dreptul de elaborare a proiectelor de legi, de hotărâri explicative; luările de cuvânt la dezbateri publice pe probleme juridice etc. Fără a pretinde că se relevă sau se atinge gradul desăvârșit, precizăm că nu toate acţiunile ce formează activitatea practico-ştiinţifică a judecătorului, fie sub aspectul abordării şi motivării, fie chiar sub acela al legalităţii soluţiilor formulate, sunt la adăpost de critică. Promovarea lor este menită să stimuleze schimbul de opinii profesionale în vederea formării şi afirmării judecătorului, ca exponent al autorităţii judecătoreşti. În articolul respectiv, am evidenţiat o direcţie importantă a activității judecătorului şi, pe această linie de idei, considerăm că unele probleme actuale își vor găsi soluția în viitorul apropiat, în timp ce altele, care nu sunt încă evidente, vor face ca factorii de decizie să le observe anume datorită activității științifico-practice a judecătorilor.
  • Thumbnail Image
    Item
    DEFINIREA PRINCIPIULUI PROPORŢIONALITĂŢII ÎN LUMINA JURISPRUDENŢEI NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE
    (CEP USM, 2013) Sârcu, Diana; Morărescu, Adrian
    Principiul proporţionalităţii este pe larg utilizat în cadrul relaţiilor internaţionale, inclusiv cu referire la aspectele sensibile ale relaţiilor interstatale, precum: proliferarea armelor nucleare, măsurile autorizate ale statului prejudiciat faţă de cel agresor, regulile de purtare a războiului. Regula proporţionalităţii îşi găseşte aplicare şi în cadrul sistemelor de drept naţionale, în dreptul administrativ şi constituţional, având trei criterii de bază: eficacitatea şi adecvarea, necesitatea şi subsidiaritatea, rezonabilitatea. Diverse instrumente juridice cu caracter fundamental (constituţii şi legi) ale statelor care aparţin diferitelor mari familii de drept în mod expres consacră regula proporţionalităţii. Jurisprudenţa degajată de instanţele naţionale şi internaţionale de jurisdicţie conţine concepte dezvoltate şi elemente proprii proporţionalităţii, ea constituind o legătură de rezonabilitate între mecanismele implicate şi scopul relevant spre a fi atins, în absenţa unor metode mai adecvate de a fi utilizate în acest sens. În sistemul Convenţiei europene a drepturilor omului, principiul proporţionalităţii este unul inerent, fiind aplicabil atât în procesul aprecierii, cât şi în cel al interpretării conceptelor de drepturi şi libertăţi fundamentale garantate.