Facultatea de Drept / Faculty of Law

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6

Browse

Has files: YesSubject: search.filters.subject.corupție

Search Results

Now showing 1 - 6 of 6
  • Thumbnail Image
    Item
    Impactul corupției asupra bunei guvernări în cadrul administrației publice locale
    (Print-Caro, 2024) Eșanu, Vadim
    O dată cu proclamarea independenței Republicii Moldova și creării bazei statului și dreptului, problema corupției a fost și continue să rămână una dintre cele mai studiate subiecte, care afectează dezvolta- rea domeniilor de interes ale statului și stagnează procesul de integrare în Uniunea Europeană. Cadrul normativ ce vizează domeniul de prevenire și minimalizare a riscurilor de corupție, în special în rândurile funcționarilor publici, pare a fi perfect, însă racordarea acestuia necesităților practice necesită o perioadă îndelungată de adaptare. Cercetarea fenomenului corupției pe segmentul propus, a relevat faptul că în sistemul de administrare publică locală, există o serie de circumstanțe care generează riscuri de funcționalitate eficientă și a administrației centrale per-ansamblu. În cercetarea respectivă, autorul elucidează unele aspecte teoretice și practice referitoare la riscurile de corupție din sistemul administrației pu blice locale și modul de prevenire a acestora, formulând concluzii și recomandări în acest sens.
  • Thumbnail Image
    Item
    Materialele științifice privind răspunderea pentru exercitarea atribuţiilor în sectorul public în situație de conflict de interese
    (CEP USM, 2023) Zaporojan, Iancu
    Un aport mai mult sau mai puțin semnificativ în ceea ce privește analiza infracţiunilor, prevăzute la art. 3261 din Codul penal al Republicii Moldova, l-au adus: O. Bivol; S. Brînza; R. Capbătut; C. Chihai; A. Dupu; A. Eșanu; V. Stati (Republica Moldova); C. M. Bobașu; S. Bogdan; A. Lazăr; M. Mareș; L. Pușcașu; N. -C. Ursulescu; G. A. Ușurelu (România); O. I. Bezpalova; K. L. Bugaiciuk; O.V. Djafarova; V. O. Ivanțov; V. V. Pivovarov; S. O. Șatrava; O. V. Tokar-Ostapenko; L. O. Zavgorodnea (Ucraina). La aspectele juridico-penale ale exercitării atribuţiilor în sectorul public în situație de conflict de interese se referă doar publicațiile unor autori din Republica Moldova și din România: S. Bogdan; S. Brînza; C. Chihai; A. Eșanu; A. Lazăr; L. Pușcașu; V. Stati etc. Alți autori se concentrează exclusiv pe problemele de natură juridico-administrativă ale conflictului de interese, care contează indirect pentru prezenta investigație: R. Capbătut; A. Dupu; V. V. Pivovarov; O. V. Tokar-Ostapenko.
  • Thumbnail Image
    Item
    Corupția ca factor determinant al încălcării drepturilor omului
    (CEP USM, 2023) Botnaru, Stela; Pozneacova, Veronica
    Corupția reprezintă un fenomen negativ prezent în mai multe sfere ale vieții sociale a Republicii Moldova. În conformitate cu datele statistice prezentate de către CNA, printre cele mai afectate domenii se numără în special sistemul judecătoresc și organele de drept, instituțiile publice centrale și locale, precum și sfera educației și sănătății publice. Prezența sistematică a actelor de corupție afectează direct respectarea drepturilor fundamentale ale omului, precum accesul liber la justiție, dreptul la sănătate și dreptul la educație. În cadrul studiului dat ne propunem să analizăm statutul subiecților care comit acte de corupție, instituțiile în care este prezent acest fenomen, percepția cetățenilor cu privire la impactul actelor de corupție asupra respectării drepturilor omului. Scopul cercetării se rezumă la stabilirea impactului actului de corupție asupra gradului de respectare a drepturilor omului în Republica Moldova prin analiza datelor statistice prezentate de către CNA, Oficiul Avocatului Poporului și ONG.
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    REFLECȚII CU PRIVIRE LA CONȚINUTUL NOȚIUNII DE CORUPȚIE
    (CEP USM, 2019) Brînza, Cristian
    În literatura de specialitate străină, pozițiile autorilor care privesc corupția ca pe o stare a societății, ca pe un fenomen social se apropie de pozițiile celor care abordează corupția ca pe un abuz de putere sau un abuz de serviciu. Deosebirea constă în aceea că primii consideră corupția stare a societății, fenomen social, pe când ultimii privesc corupția ca pe o faptă. Interpretarea îngustă a noțiunii de corupție reduce această noțiune la înțelesul de „corupere (mituire)”. Adepții interpretării pe larg a noțiunii de corupție consideră că această noțiune se referă nu doar la corupere (mituire), dar și la alte fapte. Soluția aurea mediocritaseste cea care ar trebui să rezulte din îmbinarea interpretării înguste cu interpretarea pe larga respectivei noțiuni. Termenul „corupție” nu se poate referi la o singură componență de infracțiune. Acest termen poate desemna un grup de fapte infracționale sau non-infracționale. Nu mai este de actualitate conceptul de corupție consacrat în art.2 al Legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, nr.90 din 25.04.2008.Noțiunea de corupție ar putea fi asemuită cu noțiunea de terori sm în sensul art.3 al Legii cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului, nr.120 din 21.09.2017. Așadar, corupția reprezintă un fenomen social. Părțile integrante ale acestui fenomen social sunt ilegalitățile –penale sau nepenale –cu caracter corupțional. Faptele penale și faptele contravenționale, enumerate în alin.(2) și (3) art.44 al Legii nr.82/2017, formează conținutul noțiunii de corupție în sensul acestei legi. Toate celelalte fapte exced sfera noțiunii în cauză. Anume aceasta este interpretarea pe care o oferă legislația în vigoare a Republicii Moldova. Nu poate exista un conținut universal al noțiunii de corupție care să satisfacă cerințele tuturor actelor normative care o vizează. Corupția este un fenomen al cărui conținut trebuie stabilit în funcție de timpul, locul și contextul în care acesta se manifestă.
  • Thumbnail Image
    Item
    MANIPULAREA UNUI EVENIMENT ȘI PARIURILE ARANJATE ( art .242 1 ȘI 242 2 CP RM): INFRACȚIUNI DE CORUPȚIE?
    (CEP USM, 2017) Reniță, Gheorghe
    În prezentul demers științific ne propunem să oferim răspuns la întrebareacu care el se deschide: manipularea unui eveniment șipariurile aranjate (art.2421 și 2422 din Codul penal al Republicii Moldova(CP RM)): infracțiuni de corupție? Altfel spus, este oare îndreptățită optica de a raporta infracțiunile de manipularea unui eveniment și de pariuri aranjate la grupul celor de corupție? Punctul de pornire pentru elaborarea acestei investigații l-a constituit Proiectul de Lege nr.268/2016, care, inter alia urmărește includerea art.2421 și 2422 CP RM printre infracțiunile de corupție. În acest sens, se constată că fapta exprimată în încurajarea, influenţarea sau instruirea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului respectiv, cu scopul de a obţine bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană (art.2421CP RM), precum și fapta de pariere pe un eveniment sportiv sau pe un alt eveniment de pariat, fie în informarea altor persoane despre existenţa unei înţelegeri în privinţa trucării acelui eveniment în intenţia de a le determina să participe la pariul respectiv, săvârşită de către o persoană care cunoaşte cu certitudine despre existenţa unei înţelegeri privind trucarea acelui eveniment (art.242 2CP RM), nu au cum să se plieze normelor care instituie răspunderea penală pentru coruperea pasivă (art.324 CP RM), coruperea activă (art.335 CP RM), traficul de influență (art.326 CP RM), luarea de mită (art.333 CP RM) sau darea de mită (art.334 CP RM). Or, aceste prevederi incriminatoare au raze diferite de acțiune.Se relevă că pentru a atribui o infracțiune sau alta la categoria celor de corupție este ineluctabil ca aceasta să corespundă trăsăturilor definitorii ale corupției, și anume: să afecteze exercitarea normală a funcţiei; să presupună folosirea de către subiectul actelor de corupţie sau al faptelor de comportament corupţional a funcţiei sale; să se exprim eîn solicitarea, primirea sau acceptarea, direct sau indirect, pentru sine sau pentru o altă persoană, a unor foloase materiale sau a unui avantaj necuvenit; să se poată înfățișa în promisiunea, oferirea sau acordarea ilegală a unor asemenea foloase sau avantaje necuvenite subiecţilor actelor de corupţie. Se conchide că infracțiunile prevăzute la art.2421și 2422 CP RM nu se grefează trăsăturilor definitorii ale corupției, acestea având individualitatea lor, deosebindu-sede infracțiunile de corupție. De asemenea, se arată că aceeași concluzie decurge și din textul Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea în competiţiile sportive din 18 septembrie 2014, precum și din actele normative ale unor organizații sportive ce reglementează răspunderea disciplinară pentru încălcarea eticii în sport. Finalmente, se accentuează că concepţia de a raporta infracțiunile de manipularea unui eveniment și de pariuri aranjate la categoria celor de corupție nu este fundamentată şi urmează a fi abandonată.