Facultatea de Drept / Faculty of Law

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6

Browse

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    UNELE PROBLEME GENERALE PRIVIND CONFLICTELE ÎN RAPORTURILE JURIDICE DE DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT PRIN PRISMA CONVENŢIEI DE LA HAGA DIN 05 OCTOMBRIE 1961 PRIVIND CONFLICTELE DE LEGISLAŢIE REFERITOARE LA FORMA DISPOZIŢIILOR TESTAMENTARE
    (2012) Șeremet, Igor
    In 2011the Republic of Moldova ratified the Hague Convention on conflicts of law relating to the form of testamentary dispositions (05.10.1961) by Law No.107 from 19.05.2011. According to the art.1576 (1) of the Moldovan Civil Code the applicable law to the civil law relationships with foreign character is established in accordance with international treaties Moldova is part at, Civil Code of Moldova and international customs recognized by Republic of Moldova. However, based on the ratified Convention the conflicts of law regarding the form of testamentary dispositions will be solved based on the norms provided by this Convention, thus excluding the sources of the national law.
  • Thumbnail Image
    Item
    APLICAREA PRINCIPIULUI AUTONOMIEI DE VOINȚA (LEX VOLUNTATIS) LA DETERMINAREA LEGII APLICABILE CONTRACTELOR CIVILE
    (Institutul Naţional al Justiţiei, 2020) Șeremet, Igor
    În materia Dreptului internaţional privat, legea competentă pentru a reglementa condiţiile de fond și efectele contractelor poartă denumirea de lex contractus, care se poate prezenta sub două forme: – lex voluntatis, adică legea aleasă de părţi în temeiul autonomiei de voinţă fundamentată pe principiul libertăţii contractuale. În acest context, așa cum părţile sunt libere să precizeze conţinutul contractului, acestea au posibilitatea să stabilească sistemul de drept aplicabil contractului, în sensul dreptului material; – în lipsa lex voluntatis, de legea determinată prin localizarea obiectivă a contractului, pe baza normelor conflictuale ale sistemului de drept al autorităţii competente (instanţă judecătorească sau arbitrală, notar etc.). Acest studiu abordează mecanismul localizării subiective și obiective a legii aplicabile contractului civil cu element de extraneitate, rolul prioritar fiind atribuit părţilor acestuia și, respectiv, în subsidiar, autorităţilor competente în soluţionarea disensiunilor juridice care le privesc. Libertatea de alegere a legii aplicabile contractului civil nu este atât de nelimitată, fiind expuse în conţinutul articolului circumstanţele în care autoritatea competentă sesizată cu soluţionarea unui litigiu privind executarea raporturilor contractuale trebuie să motiveze la examinarea fondului, reieșind din propriul sistem de drept (lex fori), aplicarea altei legi materiale decât cea indicată direct sau indirect prin voinţa părţilor.
  • Thumbnail Image
    Item
    OPINII PE MARGINEA UNOR AMENDAMENTE RECENTE OPERATE ÎN PARTEA SPECIALĂ A CODULUI PENAL
    (CEP USM, 2018) Brînza, Sergiu; Stati, Vitalie
    Scopul acestui articol constă în analiza efectelor adoptării Legii nr.201/2016, a Legii nr.83/2017 , a Legii nr.119/2017 , a Legii nr.141/2017 și a Legii nr.164/2017 asupra unor norme din Partea specială a Codului penal. Se ajunge la concluzia că modificările operate prin Legea nr.201/2016 în Partea specială a Codului penal sunt justificate . În primul rând, aceste modificări sunt conforme cu regula stabilită la lit.e) art.19 al Legii nr.780/2001, precum și la lit.c) alin.(1) art.54 al Legii nr.100/2017. În al doilea rând, sintagma „handicap fizic sau psihic” (care a fost utilizată înainte deintrarea în vigoare a Legii nr.201/2016) , asociată cu termenul „handicapat(ă)”, poate avea conotații stigmatizant e. Astfel de termeni și sintagme n-ar trebui utilizate în Codul penal. În alt context, se prezintă ca oportună completarea Codului penal cu art.2012, alin.(21) art.2791și cu art.2793. Adoptarea acestor norme noi va contribui la apărarea mai eficientă a relațiilor sociale cu privire la dezvoltarea minorului și, respectiv, a relațiilor sociale cu privire la prevenirea unor activități conexe terorismului. În cadrul studiului de față, se analizează,pentru prima dată, elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute la art.2012, alin.(21) art.2791și la art.2793CP RM. În ultima parte a prezentei investigații se examinează conflictul dintre Legea nr.141/2017 și Legea nr.164/2017 generat de inadvertența legiuitorului. Rezolvarea acestui conflict presupune următoarea soluție: nu Legea nr.141/2017 ,dar Legea nr.164/2017 și-a produs efectele asupra alin.(2) art.248 și alin.(1) art.2641CP RM.
  • Thumbnail Image
    Item
    INSTRUMENTE JURIDICE DE DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI DREPTURILOR COPILULUI
    (CEP USM, 2015) Miron, Oxana
    În totalitatea sa, Conferinţa de la Haga de drept internaţional privat a adoptat circa 38 de convenţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului, care funcţionează şi acum în practică, având influenţă asupra sistemelor juridice ale diferitelor ţări. Intensificarea globalizării şi uniformizării sistemelor juridice în lumea modernă duce la apariţia multor conflicte cu elemente de extraneitate, inclusiv în raporturile familiale şi în protecţia drepturilor copilului. În acest context, Republica Moldova este pusă în situaţia de a purcede la mari schimbări în legislaţia naţională, precum şi la ratificarea celorlalte convenţii necesare pentru protecţia drepturilor copiilor.