Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
1442 results
Search Results
Item Principiul „Ne bis in idem” în relația dintre proprietate intelectuală și dreptul penal(CEP USM, 2021) Anechitoae, ConstantinThis research discusses the consequences of criminal and misdemeanor liability, which is criminal law, applying the principle of legality of incrimination, the basis of civil liability which is, in a correlative way, civil law, respectively tortious civil liability [1] (the two legal forms of liability, no they are mutually exclusive, because their coexistence is possible) and obviously the “ne bis in idem” principle which stipulates that no one can be prosecuted or punished twice for the same crime, in the field of infringement of intellectual property rights.Item Aspecte penale privind poluarea aerului prin prisma securității ecologice(2021) Ulianovschi, XenofonPrin poluarea aerului se înțelege prezența în atmosferă a unor substanțe care, în funcţie de concentrație şi/sau timp de acțiune, produc modificări ale sănătății, generează disconfort şi alterează mediul. Poluant al aerului poate fi orice substanță în stare solidă, lichidă, gazoasă (de vapori) sau energie (radiantă, electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrantă), prezentă în aer, care poate avea o acțiune negativă asupra sănătății oamenilor şi/sau a mediului. Aerul este compus din: azot 78,09%, oxigen 20,94%, argon 0,93%, CO2, neon 0,03%, kripton, xenon, heliu, hidrogen, ozon si alți vapori de apă.Legislația penală (art. 230 Cod penal) incriminează poluarea aerului cu depășirea normelor stabilite, ca urmare a emisiei în atmosferă a poluanților sau a încălcării regulilor de exploatare, sau a neutilizării utilajului, aparatajului, instalațiilor de purificare şi control al emisiilor în atmosferă, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile mediului, regnului animal sau vegetal, sănătății populației ori a provocat decesul persoanei.Item Limitele modificării învinuirii în instanţa de judecată("CentroGrafic" SRL, 2022-06-03) Postică, AureliuExaminarea în instanța de judecată, doar a acelor limite ale acuzaţiei, care au fost înaintate în modul prevăzut de lege învinuitului/inculpatului, reprezintă un mecanism important stabilit de legislația procesual-penală pentru judecarea cauzei. Condițiile generale ale limitelor judecării cauzei privitor la conținutul învinuirii şi persoana acuzată, permit modificarea acesteia strict în limitele stabilite de lege. Modificarea oricărui element al structurii învinuirii, poate atrage încălcarea condiției de neagravare a situației inculpatului sau a dreptului acestuia la apărare. Cu toate acestea, învinuirea formulată în actul procedural de sesizare a instanței, poate atrage, într-o măsură strict determinată de lege, modificarea sau corectarea acesteia. Scopul şi obiectivele studiului au constat în examinarea conținutului și mecanismului de realizare a modificării învinuirii în instanța de judecată în sensul neagravării situaţiei inculpatului. În același timp, instituţia cercetată are drept scop scoaterea în evidență a acelor împrejurări care determină aplicarea acestei instituții procesuale. Obiectivele cercetării au fost conturate prin prisma analizei limitelor judecării cauzei penale și condițiilor de lărgire a acestora; studierii și evidențierii condițiilor de modificare a învinuirii în sensul atenuării situației inculpatului; identificarea și interpretarea circumstanțelor ce condiționează modificarea învinuirii în sensul neagravării situației inculpatului; formularea concluziilor și recomandărilor de lege ferenda pe segmentul aplicării și realizării prevederilor mecanismului prevăzut de art. 325 alin.(2) Cod de procedură penală.Item Item Analiza comparativă a sistemelor de răspundere disciplinară a judecătorilor din Europa("Print-Caro" SRL, 2022-04-22) Gavrilenco, NataliaFuncționarea democrației depinde de respectarea principiului separării puterilor publice, de respectarea principiului legalității. Traseul Republicii Moldova este orientat către integrarea europeană, ceea ce impune respectarea standardelor internaționale cu privire la independența justiției. Autorul pornește de la teza: în materia răspunderii disciplinare este foarte important să se realizeze un echilibru între necesitatea de a fi sancţionată conduita magistratului, care este incompatibilă cu exigenţele deontologice impuse acestui corp profesional, şi necesitatea de a-i fi respectată independenţa. Studiul supune analizei diverse sisteme de răspundere disciplinară a judecătorilor din Europa. În concluzie, autorul subliniază că aspectele etice ale conduitei judecătorilor trebuie discutate din diverse motive, analizând și experiența statelor europene. Astfel autorul va aborda câteva sisteme de răspundere disciplinară a judecătorilor din Europa.Item Răspunderea disciplinară raportată la independența judecătorului(CEP USM, 2022) Gavrilenco, NataliaFrom the perspective of the judge’s disciplinary liability, we emphasize the need to achieve a balance between the desire to sanction the judge and the need to respect his independence. Maintaining this balance is possible by understanding the concept of the judge’s independence by highlighting the national legal framework, as well as identifying the facts that can be treated as disciplinary violations in the activity performed by the judge.Item Managementul riscurilor în sectorul asigurărilor(Performantica, 2021) Botnari, Nadejda; Botnari, VeaceslavIn the current economic-social, political and pandemic context, the emergence of new risks and uncertainties with serious consequences on all areas of activity is inevitable. As a result, risk management has become an imperative and a major concern of the financial management of all entities, regardless of the type of activity.In this paper, the authors aim to address the specific forms of risks related to the insurance activity, to address the managerial process of identifying and monitoring the risks specific to insurance companies.Item Rolul procurorului general la reluarea urmăririi penale(Tipografia "Centro Grafic" SRL, 2022-06-03) Bodean, ValeriuÎn articolul de mai jos se propune o abordare originală a rolului și locului Procurorului General, în calitatea sa de prim-responsabil de asigurarea unei bune activități a procuraturii pe domeniul-cheie de activitate a instituției, și anume: cel de gestionare a procedurilor penale. Chestiunile care se încearcă a fi propuse pentru discuții nu sunt generice sau strategice, ci își au reperul pe prevederi legale specifice, stricte, care reglementează instituția reluării urmăririi penale după adoptarea de către procurori a unor decizii procesuale cu efect de sistare a activităților într-o lucrare penală. Subsecvent, se face o tentativă de a identifica temeiurile, motivele și necesitatea implicării directe a Procurorului General în activitatea de control și reacționare a Procurorului General la soluțiile procurorilor ierarhic superiori, pornind de la ideea că atribuțiile funcționale ale primei persoane în Procuratură sunt extrem de variate și implică, de rând cu drepturile și obligațiile de ordin procesual, și sarcini cu caracter administrativ și organizatoric, în condițiile în care în cadrul procuraturii, la nivel teritorial și central, activează și altor procurori cu drept de control.Item Particularitățile controlului realizat de către procurorul ierarhic superior la urmărirea penală(CEP USM, 2022-03-24) Roman, DumitruThe control of the higher hierarchical prosecutor in the criminal investigation has the following features:1) The control of the higher hierarchical prosecutor in the prosecution is carried out ex officio, upon complaint, request or as a result of appeals lodged by the prosecution officer or, as the case may be, by the prosecutor; 2) Compliance with the legal provisions regarding the hierarchy of prosecutors provided in art. 531 par. (1) of the Code of Criminal Procedure; 3) Merging the higher hierarchical prosecutor’s duty to amend, cancel acts of subordinate prosecutors with that of giving written instructions; 4) Examination of complaints, without any limits, regarding the actions, failures to act and acts of the subordinate prosecutors.