Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
5 results
Search Results
Item Eliminarea clauzelor abuzive în contractele de consum prin prisma conflictului de legi(2013) Băieșu, Aurel; Plotnic, OleseaIn the field of private international law can arise consumption disputes of individual consumer or a consumer association and a professional in the presence of foreign elements. Typically, the professional is not located in the same state with the plaintiff. Nowadays, by means of improved communication, such disputes may arise as a result of an advertisement made through television, the conclusion of contracts of sale by mail, online, and from the development of tourism, which facilitate the movement of people from one state to another. The article examines issues relating to the elimination of unfair terms in the consumer contracts of private international law. The present study aims to explore ways to protect the economic interests of consumers and to investigate the possibility of providing legal solutions in terms of conflict of laws.Item Le développement de la pratique des contrats d’adhésion [Articol](2012) Cojocaru, Violeta; Plotnic, OleseaPrintre contractele propuse contractanţilor, contractul de adeziune este luat deseori, ca un exemplu cel mai caracteristic contractului de consum. George Ripert, scria că „în unele contracte poziţia părţilor este următoarea: unul din contractanţi este obligat să execute condiţiile care îi sunt propuse şi impuse de cealaltă parte. Aceste contracte au fost numite contracte de adeziune. Această categorie de contracte, pusă în discuţie în doctrină abia la începutul sec .XX, a constituit obiectul numeroaselor studii. Trebuie să menţionăm că în doctrină, actualmente, existenţa contractului de adeziune nu mai este contestată, astfel încât autorii J. Calais-Auloy, F. Steinmetz constată, în general, că contractele de adeziune constituie o „realitate socială”, cu toate că această categorie contractuală de excepţie, de fapt, a fost impusă de necesităţile producerii şi distribuirii în masă a produselor şi serviciilor oferite consumatorilor. Contractele de adeziune, o consecinţă a fenomenului vânzării în masă, aşa cum le defineşte Directiva nr. 93/13/CEE, sunt imaginea lipsei de negociere directă a stipulaţiilor contractuale. În doctrina franceză, s-a susţinut ideea conform căreia contractul de adeziune reprezintă materializarea abuzului de putere economică a profesionistului, astfel instituindu-se o prezumţie de abuz în ceea ce priveşte contractele de adeziune, prezumţie ce poate fi răsturnată prin proba existenţei negocierii. În practică, s-a pus problema de a şti în ce măsură un contract de administrare, de exemplu, poate fi considerat un contract de adeziune, întrucât unele clauze ale acestui contract pot face obiectul unei negocieri prealabile. Răspunsul este dat de art. 3, alin. (2), pct. 2 al Directivei nr.93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, care prevede că, în pofida faptului că unele clauze au fost supuse unei negocieri prealabile, nu se exclude posibilitatea existenţei unui contract reformulat, dacă aceasta rezultă din evaluarea contractului în întregul său. Lipsa negocierii, în asemenea cazuri, se sprijină pe faptul că nu întotdeauna consumatorul are la îndemână mijloace reale de negociere, ceea ce face ca un astfel de contract să rămână subscris sferei contractelor de adeziune.Item Factorii ce influenţează o practică comercială „corectă” în raporturile de consum [Articol](2013) Plotnic, OleseaPână nu demult, legislaţia Republicii Moldova în domeniul practicilor comerciale incorecte se afla la o etapă de formare şi elaborare şi unii doctrinari autohtoni afirmau că principalul izvor în materia practicilor comerciale incorecte era Codul civil, din care, pe cale de interpretare, judecătorii urmau să deducă toate soluţiile la examinarea litigiilor de consum. La momentul actual, şi anume din 2011, acest fapt a fost reclamat, prin reglementarea specifică a practicilor comerciale incorecte în trei articole ale Legii privind protecţia consumatorilor nr.105-XV din 13.03.2003. Astfel, conform art.1 se dă noţiunea de „practică comercială” ca fiind „orice acţiune, omisiune, comportament, declaraţie sau comunicare comercială, inclusiv publicitate şi comercializare, efectuate de un comerciant în strânsă legătură cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor”, iar în contextul art.13, 14, 15 cele incorecte fiind interzise în baza unei evaluări şi unei liste neexhaustive.Item Procedura judiciară de soluţionare a litigiilor de consum prin înaintarea acţiunilor individuale [Articol](2013) Băieșu, Aurel; Plotnic, OleseaAcţiunile individuale în sfera dreptului consumatorilor sunt frecvente, dar la sume reduse. Aceste litigii se caracterizează prin disproporţia dintre valoarea economică a afacerii şi cheltuielile de judecată. Din acest motiv, am putea crede că consumatorul nu este interesat în apărarea drepturilor sale pe cale judiciară. Solemnitatea jurisdicţiei, durata procedurii şi cheltuielile de judecată sunt în permanenţă un obstacol în faţa înaintării de către consumator a acţiunii în judecată.Item Les débats entre le droit communautaire, moldave et français concernant le statut du consommateur en qualite de personne morale [Articol](2013) Plotnic, Olesea; Băieșu, AurelThe economy consumer contracts, determining legal subjects report the consumption of primary importance because the very applicability of the specific consumption norms depends on the qualification of special topics as consumer reports consumer and trader. Although at a first analysis , the identification of these subjects does not seem to make any special problems under title proposed for research, case law proves otherwise. In Moldova, the participants in consumer relations are classified into consumers and businesses. The article examines issues relating to consumer status as a legal person in private international law. The present study aims to analyze the parties to the contract principle of inequality of consumption and to investigate the possibility of providing consumer corporate status .