Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
5 results
Search Results
Item ELEMENTS OF FORENSIC TACTICS REGARDING THE REPRESENTATION OF THE PUBLIC PROSECUTION IN COURT(2022) Vizdoagă, TatianaThe complex and responsible activity of the prosecutor in the criminal trial ends by representing the public (state) prosecution before the court. The judicial process is carried out on the basis of the adversarial principle. Although the procedural aspects of the state prosecutor's activity in court were thoroughly investigated in specialized sources, the tactics of representing the prosecution did not exhaust their scientific and practical value and interest. In a special light, certain forensic procedures and methods are required, mirrored mainly for the preliminary phase, with application by the prosecutor in order to prove the accusation in court. This paper focuses on the identification and analysis of hypotheses to justify the need to apply the elements of forensic tactics to the representation of the public prosecution by the prosecutor in court. Thus, it was argued the need to adapt and apply in new conditions, adversarial ones, the elements of forensic tactics in the activity of the prosecutor at each stage of the trial of the criminal case: at the preliminary hearing, during the preparatory part of the hearing, at the judicial investigation and judicial debates. The proactivity of the prosecutor at the trial stage will depend primarily on the knowledge the prosecutor possesses about the tactics of presenting evidence and the ability to interpret it in favor of the prosecution. If he does not have the necessary professional skills, the prosecutor will encounter serious difficulties in the adversarial trial. However, in the present study certain aspects of forensic tactics are analyzed, which ensure a good quality of representation by the prosecutor of the public prosecution at the trial stage.Item ELEMENTE DE TACTICĂ CRIMINALISTICĂ PRIVIND REPREZENTAREA ACUZĂRII PUBLICE ÎN INSTANȚA DE JUDECATĂ(2022) Vizdoagă, TatianaActivitatea complexă şi responsabilă a procurorului în procesul penal se încheie prin reprezentarea acuzării publice (de stat) în fața instanței de judecată. Procesul judiciar se desfășoară în baza principiului contradictorialității. Deși aspectele procesuale ale activităţii acuzatorului de stat în instanţa de judecată, în sursele de specialitate au fost cercetate temeinic, tactica reprezentării acuzării nu i-a epuizat valoarea şi interesul științific și practic. Într-o lumină aparte se cer oglindite anumite procedee şi metode criminalistice, elaborate preponderent pentru faza prejudiciară, cu aplicare de către procuror în scopul probării acuzării în judecată. Prezenta lucrare se focusează pe identificarea și analiza unor ipoteze de justificare a necesității aplicării elementelor de tactică criminalistică la reprezentarea acuzării publice de către procuror în instanța de judecată. Astfel, s-a argumentat necesitatea adaptării și aplicării în condiții noi, de contradictorialitate, a elementelor de tactică criminalistică în activitatea procurorului la fiecare dintre etapele judecării cauzei penale: la ședința preliminară, în cursul părții pregătitoare a ședinței de judecată, la cercetarea judecătorească și în cadrul dezbaterilor judiciare. Proactivitatea procurorului la faza judecării va depinde în primul rând de cunoștințele pe care el le posedă cu privire la tactica prezentării probelor și de capacitatea sa de a le interpreta în favoarea acuzării. Dacă nu are abilitățile profesionale necesare, va întâmpina dificultăți serioase în procesul contradictorial. Or, în prezentul studiu sunt analizate anumite aspecte de tactică criminalistică prin care este asigurată o bună calitate a reprezentării de către procuror a acuzării publice la faza judecării.Item RENUNŢAREA PROCURORULUI LA ÎNVINUIRE: ÎNTRE LEGE ȘI REALITATE(Institutul Naţional al Justiţiei, 2021) Vizdoagă, TatianaAcuzarea constituie forţa motrice a procesului penal. Prezentând acuzarea cu toată energia, insistenţa şi competenţa, procurorul este obligat să facă acest lucru doar în măsura în care vinovăţia este dovedită, ţinând cont şi de probele care susţin poziţia inculpatului. Procurorul este obligat el însuşi să respecte cu stricteţe legea, să se opună oricăror abuzuri şi încălcări, indiferent de partea ale cărei interese sunt lezate. Pentru procuror susţinerea acuzării nu este un scop în sine, or, și renunţarea întemeiată la învinuire, la fel ca și susţinerea acuzării, contribuie în egală măsură la realizarea scopului procesului penal. Prezentul studiu pune în discuţie mai multe aspecte importante aferente renunţării acuzatorului de stat la învinuire în faza judecării cauzei penale.Item PROBLEME ȘI SOLUŢII ÎN REALIZAREA DREPTULUI APĂRĂTORULUI DE A ADMNISTRA PROBA CU MARTORI(Institutul Naţional al Justiţiei, 2019) Vizdoagă, Tatiana; Ceachir, AnatolEste luat în dezbateri unul dintre cele mai importante aspecte ale activităţii apărătorului – dreptul de a propune şi a invoca proba cu martori. Se porneşte de la importanţa declaraţiilor martorului pentru rezolvarea cauzei penale şi se susţine întemeiat că respectivul mijloc de probă este cel mai des utilizat în practica judiciară, inclusiv în scopul apărării.Sunt identificate soluţii prin care apărătorul poate obţine administrarea declaraţiilor martorilor apărării. Miezul discuţiilor este prevederea de la art.100 alin. (2) pct.1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia apărătorul admis în procesul penal este în drept să poarte convorbiri cu persoane fizice, dacă acestea sunt de acord să fie audiate în modul stabilit de lege.Item EVOLUŢIA INSTITUŢIEI DE RELUARE A URMĂRIRII PENALE(CEP USM, 2019) Vizdoagă, Tatiana; Bodean, ValeriuArticolul 287 din Codul de procedură penală prevede posibilitatea reluării urmăririi penale după adoptarea de către procuror a soluției de netrimitere a cauzei penale în instanţa de judecată. Scopul studiului a fost să identificăm în ce măsură evoluţia legislativă a textului respectivului articol a înlăturat controversele şi situaţiile confuze existente până la intrarea în vigoare a Legii nr.316 din 22.12.2017, care conţine ultimele modificări de până acum, operate în raport cu instituţia reluării urmăririi penale. Ar fi oare dispoziţiile actuale ale art.287 din Codul de procedură penală suficiente pentru a garanta principiul non bis in idem și, pe de altă parte, pentru a asigura o anchetă eficientă? Este raţională sau nu excluderea procurorului de caz din cercul persoanelor care pot anula o hotărâre de scoatere a persoanei de sub urmărire penală, de încetare a urmăririi penale sau de clasare a cauzei penale? Acestea sunt chestiunile care, cu siguranţă, prezintă o importanţă teoretică, dar cu un impact practic imediat.