Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
4 results
Search Results
Item ELEMENTS OF FORENSIC TACTICS REGARDING THE REPRESENTATION OF THE PUBLIC PROSECUTION IN COURT(2022) Vizdoagă, TatianaThe complex and responsible activity of the prosecutor in the criminal trial ends by representing the public (state) prosecution before the court. The judicial process is carried out on the basis of the adversarial principle. Although the procedural aspects of the state prosecutor's activity in court were thoroughly investigated in specialized sources, the tactics of representing the prosecution did not exhaust their scientific and practical value and interest. In a special light, certain forensic procedures and methods are required, mirrored mainly for the preliminary phase, with application by the prosecutor in order to prove the accusation in court. This paper focuses on the identification and analysis of hypotheses to justify the need to apply the elements of forensic tactics to the representation of the public prosecution by the prosecutor in court. Thus, it was argued the need to adapt and apply in new conditions, adversarial ones, the elements of forensic tactics in the activity of the prosecutor at each stage of the trial of the criminal case: at the preliminary hearing, during the preparatory part of the hearing, at the judicial investigation and judicial debates. The proactivity of the prosecutor at the trial stage will depend primarily on the knowledge the prosecutor possesses about the tactics of presenting evidence and the ability to interpret it in favor of the prosecution. If he does not have the necessary professional skills, the prosecutor will encounter serious difficulties in the adversarial trial. However, in the present study certain aspects of forensic tactics are analyzed, which ensure a good quality of representation by the prosecutor of the public prosecution at the trial stage.Item ELEMENTE DE TACTICĂ CRIMINALISTICĂ PRIVIND REPREZENTAREA ACUZĂRII PUBLICE ÎN INSTANȚA DE JUDECATĂ(2022) Vizdoagă, TatianaActivitatea complexă şi responsabilă a procurorului în procesul penal se încheie prin reprezentarea acuzării publice (de stat) în fața instanței de judecată. Procesul judiciar se desfășoară în baza principiului contradictorialității. Deși aspectele procesuale ale activităţii acuzatorului de stat în instanţa de judecată, în sursele de specialitate au fost cercetate temeinic, tactica reprezentării acuzării nu i-a epuizat valoarea şi interesul științific și practic. Într-o lumină aparte se cer oglindite anumite procedee şi metode criminalistice, elaborate preponderent pentru faza prejudiciară, cu aplicare de către procuror în scopul probării acuzării în judecată. Prezenta lucrare se focusează pe identificarea și analiza unor ipoteze de justificare a necesității aplicării elementelor de tactică criminalistică la reprezentarea acuzării publice de către procuror în instanța de judecată. Astfel, s-a argumentat necesitatea adaptării și aplicării în condiții noi, de contradictorialitate, a elementelor de tactică criminalistică în activitatea procurorului la fiecare dintre etapele judecării cauzei penale: la ședința preliminară, în cursul părții pregătitoare a ședinței de judecată, la cercetarea judecătorească și în cadrul dezbaterilor judiciare. Proactivitatea procurorului la faza judecării va depinde în primul rând de cunoștințele pe care el le posedă cu privire la tactica prezentării probelor și de capacitatea sa de a le interpreta în favoarea acuzării. Dacă nu are abilitățile profesionale necesare, va întâmpina dificultăți serioase în procesul contradictorial. Or, în prezentul studiu sunt analizate anumite aspecte de tactică criminalistică prin care este asigurată o bună calitate a reprezentării de către procuror a acuzării publice la faza judecării.Item REÎNCADRAREA JURIDICĂ A FAPTEI INCULPATULUI ÎN SENSUL ATENUĂRII: PROBLEME DE DREPT PENAL MATERIAL ȘI PROCESUAL(2016) Vizdoagă, Tatiana; Eșanu, AdrianaÎncadrarea juridică a faptei joacă un rol crucial în cadrul procesului penal, or, în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, constituind o condiție esențială a echității procedurii garantate de art.6 din Convenția Europeană. Astfel, orice schimbare a încadrării juridice, chiar și în sensul atenuării, realizată de către instanța de judecată, fără ca aceasta să fi constituit obiect al cercetării judecătorești, este de natură a leza dreptul la apărare al inculpatului, rămânând fără relevanță posibilitatea abstractă al celui din urmă de a prevedea o soluție de încadrare juridică diferită de cea pentru care a fost trimis în judecată. Pornind de la câteva hotărâri din practica judiciară națională, dar și de la unele spețe examinate de Curtea Europeană, prezentul studiu își propune să ofere răspuns la următoarele întrebări: 1) Se încalcă sau nu dreptul la apărare, dacă instanța reîncadrează faptele inculpatului în baza unei alte componențe de infracțiune, având latură obiectivă identică cu infracțiunea imputată de acuzare, dar cu formă de vinovăție distinctă, fără a agrava situația acuzatului? 2) Se încalcă sau nu dreptul la apărare, fără a agrava situația inculpatului, dacă instanța atribuie acestuia un alt rol juridic decât cel reținut în rechizitoriu? 3) Care sunt modalitățile de restabilire a dreptului acuzatului la un proces echitabil, sub aspectul informării sale cu privire la recalificarea faptei ce i se impută?Item RENUNŢAREA PROCURORULUI LA ÎNVINUIRE: ÎNTRE LEGE ȘI REALITATE(Institutul Naţional al Justiţiei, 2021) Vizdoagă, TatianaAcuzarea constituie forţa motrice a procesului penal. Prezentând acuzarea cu toată energia, insistenţa şi competenţa, procurorul este obligat să facă acest lucru doar în măsura în care vinovăţia este dovedită, ţinând cont şi de probele care susţin poziţia inculpatului. Procurorul este obligat el însuşi să respecte cu stricteţe legea, să se opună oricăror abuzuri şi încălcări, indiferent de partea ale cărei interese sunt lezate. Pentru procuror susţinerea acuzării nu este un scop în sine, or, și renunţarea întemeiată la învinuire, la fel ca și susţinerea acuzării, contribuie în egală măsură la realizarea scopului procesului penal. Prezentul studiu pune în discuţie mai multe aspecte importante aferente renunţării acuzatorului de stat la învinuire în faza judecării cauzei penale.