Facultatea de Drept / Faculty of Law

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6

Browse

Author: search.filters.author.Stati, VitalieEnd date: 2018

Search Results

Now showing 1 - 10 of 36
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    CONDAMNAREA PENTRU O TÂLHĂRIE INEXISTENTĂ: ANALIZA UNEI SPEȚE DIN JURISPRUDENȚĂ
    (2018) Stati, Vitalie
    În cadrul prezentului studiu, se efectuează analiza unei spețe în care s-a dispus condamnarea, printre altele, pentru infracțiunea prevăzută la lit.e) alin.(2) art.188 CP RM (tâlhăria săvârșită cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă). Ca rezultat al examinării doctrinei și jurisprudenței relevante, se demonstrează că în speța care constituie obiectul prezentului studiu, urma să se aplice alin.(2) art.78 și 106 Cod contravențional. Se ajunge la concluzia că nu poate intra sub incidența legii penale cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere, în cazul în care fapta nu reprezintă o sustragere şi nu întruneşte elementele unei infracţiuni, faptă care este însoțită de vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătăţii sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a capacităţii de muncă. Aplicarea într-un asemenea caz a lit.e) alin.(2) art.188 CP RM înseamnă nu altceva decât aplicarea legii penale prin analogie.
  • Thumbnail Image
    Item
    OPINII PE MARGINEA UNOR AMENDAMENTE RECENTE OPERATE ÎN PARTEA SPECIALĂ A CODULUI PENAL
    (CEP USM, 2018) Brînza, Sergiu; Stati, Vitalie
    Scopul acestui articol constă în analiza efectelor adoptării Legii nr.201/2016, a Legii nr.83/2017 , a Legii nr.119/2017 , a Legii nr.141/2017 și a Legii nr.164/2017 asupra unor norme din Partea specială a Codului penal. Se ajunge la concluzia că modificările operate prin Legea nr.201/2016 în Partea specială a Codului penal sunt justificate . În primul rând, aceste modificări sunt conforme cu regula stabilită la lit.e) art.19 al Legii nr.780/2001, precum și la lit.c) alin.(1) art.54 al Legii nr.100/2017. În al doilea rând, sintagma „handicap fizic sau psihic” (care a fost utilizată înainte deintrarea în vigoare a Legii nr.201/2016) , asociată cu termenul „handicapat(ă)”, poate avea conotații stigmatizant e. Astfel de termeni și sintagme n-ar trebui utilizate în Codul penal. În alt context, se prezintă ca oportună completarea Codului penal cu art.2012, alin.(21) art.2791și cu art.2793. Adoptarea acestor norme noi va contribui la apărarea mai eficientă a relațiilor sociale cu privire la dezvoltarea minorului și, respectiv, a relațiilor sociale cu privire la prevenirea unor activități conexe terorismului. În cadrul studiului de față, se analizează,pentru prima dată, elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute la art.2012, alin.(21) art.2791și la art.2793CP RM. În ultima parte a prezentei investigații se examinează conflictul dintre Legea nr.141/2017 și Legea nr.164/2017 generat de inadvertența legiuitorului. Rezolvarea acestui conflict presupune următoarea soluție: nu Legea nr.141/2017 ,dar Legea nr.164/2017 și-a produs efectele asupra alin.(2) art.248 și alin.(1) art.2641CP RM.
  • Thumbnail Image
    Item
    INCONSECVENȚA CURȚII CONSTITUȚIONALE CU PRIVIRE LA REGIMUL JURIDIC AL ANALOGILOR SUBSTANŢELOR STUPEFIANTE SAU PSIHOTROPE
    (CEP USM, 2018) Stati, Vitalie
    Considerentele reproduse în Decizia Curții Constituționale nr.43/2018 contravin argumentelor invocate în Adresa către Parlamentul Republicii Moldova inclusă în Hotărârea Curții Constituționale nr.25/2015. Aceasta deschide calea pentru comiterea de abuzuri în activitatea de aplicare a art.217 și 2171 CP RM. În pofida poziției exprimate în Decizia Curții Constituționale nr.43/2018, definiţia din alin.(6) art.1341 CP RM nu este clară, previzibilă şi lipsită de echivoc. Destinatarii legii penale nu pot avea o reprezentare clară asupra dispoziţiilor art.217 și 2171 CP RM (în partea ce se referă la analogi), astfel încât să-şi adapteze conduita şi să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea acestor norme. Maniera ambiguă de redactare, precum și utilizarea unor sintagme neclare, sunt neconforme cu dispoziția de la alin.(2) art.23 din Constituție. Profitând de lipsa unor repere obiective, inclusiv normative, cei abilitați cu aplicarea legii penale au puterea discreționară să atribuie (în condiții obscure) unei substanțe statutul juridic de analog. Expertul este cel care conferă conținut conceptului de similaritate utilizat în alin.(6) art.1341 CP RM. În alți termeni, expertul este cel care stabilește limitele de aplicare a acestei norme penale. Calificarea oficială de către un expert a unei infracțiuni reprezintă nu altceva decât depășirea atribuțiilor de serviciu, intrând sub incidența art.328 CP RM sau a art.313 din Codul contravențional. În concluzie, stabilirea de către expert a cantității de analogi reprezintă un act de ilegalitate
  • Thumbnail Image
    Item
    INFRACȚIUNILE PREVĂZUTE LA art.217 ȘI 217 1 DIN CODUL PENAL PRIVITE PRIN PRISMA LEGII nr.193/2016
    (CEP USM, 2017) Stati, Vitalie
    În prezentul studiu, infracțiunile specificate la art.217 și 217 1 CP RM sunt analizate prin prisma Legii nr.193/2016. Intrarea în vigoare a acestei legi a influențat asupra conținutului obiectului juridic special, al obiectului material și, într-o măsură mai redusă, al laturii obiective a infracțiunilor în cauză. În contextul analizei elementelo r constitutive și a circumstanțelor agravante ale infracțiunile prevăzute la art.217 și 2171 CP RM, sunt scoase în evidență efectele adoptării Legii nr.193/2016. Este relevat conținutul obiectului juridic special și al obiectului material al respectivelor infracțiuni. Se stabilește că plante care conțin droguri sau etnobotanice sunt, probabil, plantele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. Se accentuează că absența în legea penală și în alte legi a definițiilor noțiunilor „plante care conțin droguri sau etnobotanice” și „plante care conțin droguri” face ca normele penale care conțin astfel de noțiuni să fie imprevizibile. Se argumentează de ce noţiunile „etnobotanice” și „analogi”, utilizate în art. 217 și 2171CP RM, sunt inaplicabile în practică. Se demonstrează că, în contextul infracțiunilor prevăzute la art.217 și 2171 CP RM, stabilirea proporțiilor este posibilă doar în cazul substanţelor stupefiante ori psihotrope, precum și al plantelor care conțin astfel de substanțe. Se arată că Guvernul nu stabilește proporțiile în cazul drogurilor (altor decât plantele sau substanţele stupefiante ori psihotrope), etnobotanicelor sau analogilor acestora. Se ajunge la concluzia că, în prezența ultimelor două modalități normative ale acțiunii prejudiciabile specificate la alin.(1) art.2171CP RM, scopul de fabricare a produselor etnobotanice este cel care conferă ilegalitate acțiunii în cauză. Se stabilește că, în cazul acestor două modalități normative, scopul de fabricare a produselor etnobotanice constituie scopul special al infracțiunii.
  • Thumbnail Image
    Item
    INFRACȚIUNILE DE VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE ( art .201 1 CP RM ) ÎN LUMINA PREVEDERILOR LEGII nr .196/2016
    (CEP USM, 2017) Brînza, Sergiu; Stati, Vitalie
    Prezenta investigație are drept scop analiza infracțiunilor prevăzute la art.201 1CP RM prin prisma prevederilor Legii nr.196/2016. Analiza efectuată denotă că în art.201 1CP RM sub denumirea marginală de violenţă în familie sunt reunite șase variante tip de infracțiuni și trei variante agravate de infracțiuni. Se stabilește conținutul obiectului juridic specialal acestor infracțiuni. Se arată că, în cazul infracțiunilor prevăzute la lit.a) alin.(1), lit.c) alin.(2) și alin.(3)art.201 1 CP RM, obiectul material îl reprezintă corpul persoanei. Mijloacele economice (inclusiv mijloacele de existenţă primară) constituie obiectul material al infracțiunii specificate la it.c) alin.(1) art.201 1 CP RM. Referitor lalatura obiectivă a infracţiunilor prevăzute la alin.(1) art.2011CP RM, se argumentează că fapta prejudiciabilă se exprimă în acţiunea sau inacţiunea de: maltratare sau alte acţiuni violente (lit.a) alin.(1) art.201 1CP RM); izolare sau intimidare (lit.b) alin.(1) art.201 1 CP RM); privare de mijloace economice (inclusiv lipsirea de mijloace de existenţă primară) sau neglijare (lit.c) alin.(1) art.201 1CP RM).Se demonstrează că, în cazul infracțiunilor specificate la lit.a) și c) alin.(1) art.201 1CP RM, latura obiectivă mai include urmările prejudiciabile sub forma vătămării uşoare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, precum și legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă şi urmările prejudiciabile. În mod similar, se relevă conținutul laturii obiective a celorlalte infracțiuni specificate la art.2011CP RM. Se stabilește momentul de consumare a acestor infracțiuni. De asemenea, se analizează latura subiectivă a infracțiunilor prevăzute la art.2011 CP RM. Se ajunge la concluzia că în ipoteza de intimidare,consemnată la lit.b) alin.(1) art.2011CP RM, atestăm prezența scopului special de impunere a voinţei sau a controlului personal asupra victimei. Se arată că oricare dintre faptele, care intră sub incidența definițiilor noțiunilor „violenţă fizică”, „violenţă sexuală”, „violenţă psihologică”, „violenţă spirituală” și „violenţă economică”, formulate în art.2 al Legii nr.45/2007,poate precede solicitarea sau aplicarea măsurilor de protecţie, în sensul lit.b) alin.(2) art.2011CP RM. Nu în ultimul rând, se accentuează: calificarea faptei conform lit.c) alin.(2) sau alin.(3) art.2011CP RM exclude aplicarea suplimentară aart.150, 151 sau 152 CP RM.