Facultatea de Drept / Faculty of Law

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6

Browse

Search Results

Now showing 1 - 7 of 7
  • Thumbnail Image
    Item
    LIMITELE TEMPORALE ALE DREPTULUI LA VIAȚĂ
    (Tipografia „Adrilang”, 2022-01-27) Pozneacova, Veronica; Zaharia, Virginia
    Life represents a constitutional right, regulated at the International and national levels. Despite of the general importance of this fundamental right, the moment of the emergence and extinction of the right to life remains a controversial one, both in the doctrinal discussions and in the debates of the wide circles of the population. The birth and death of a person, facts that have the legal connotation form the temporal limits of the right to life being presented within the current regulations. States have not adopted a unanimously recognized vision on the emergence of the right to life in aspects related to the legal status of the embryo and that of the unborn child. The substantial difference between the legislations of several states is manifested in the establishment of conception or birth as the beginning from which the life of the human being enjoys the protection of the state. The death, as the temporal limit of the right to life in the present, generates many discussions with ethical, legal and medical connotation. Currently, the establishment of the person’s death is based on the criterion of biological death or brain death. Introducing brain death as a basic criterion for ascertaining death determined the necessity to justify it from the perspective of ascertaining the cessation of brain activity or certain areas of it, being closely related to the field of transplantology. The purpose of this article is to determine the models of regulation of the temporal limits of the right to life, as well as to analyze the specifics of each approach based on medical, ethical, philosophical and legal arguments.
  • Thumbnail Image
    Item
    INFLUENȚA STĂRII DE URGENȚĂ ASUPRA DREPTULUI LA OCROTIREA SĂNĂTĂȚII
    (Chișinău, 2021-03-18) Zaharia, Virginia; Pozneacova, Veronica
    Prezentul articol reprezintă un studiu dedicat naturii dreptului la ocrotirea sănătății, importanței acestui drept, cât și poziționării lui în cadrul drepturilor naturale și inalienabile ale omului prin prisma reglementărilor naționale și internaționale. Scopul prezentului articol este determinarea impactului declarării stării de urgență asupra dreptului la ocrotirea sănătății și depistarea eventualelor încălcări a acestui drept.
  • Thumbnail Image
    Item
    ABUZ DE FORȚĂ LA REȚINERE CA PROBLEMĂ SISTEMICĂ A REALIZĂRII DREPTURILOR OMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
    (Print-Caro, 2023) Pozneacova, Veronica
    În conformitate cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentului inuman și degradant reprezintă un drept absolut, care nu poate fi restrâns nici în cele mai dificile situații, ca lupta cu terorismul și criminalitatea organizată. În pofida interdicției absolute de a aplicare a relelor tratamente, art. 3 din Convenție rămâne unul din cele mai des încălcate articole de către autoritățile Republicii Moldova. În perioada 2019-2022 Curtea a constatat încălcarea dreptului de a nu fi supus relelor tratamente prin aplicarea față de reclamant a forței excesive la reținerea și percheziționarea. CtEDO în jurisprudența sa a dezvoltat standardele, care se aplică la calificarea încălcării art. 3 prin abuzul de forță, printre care “proba dincolo de orice dubiu rezonabil", prezumție de aplicare a relelor tratamente și proporționalitatea aplicării forței. În cadrul studiului dat, ne propunem să analizăm încălcările constatate de CtEDO în cauza Prepelița c. Republicii Moldova cerere nr. 50799/14 din 23 iunie 2014, decizie din 3 decembrie 2019, cât și să analizăm problemele sistemice, care determina prezența abuzului de forță la reținere.
  • Thumbnail Image
    Item
    CONCEPTUL SUVERANITĂȚII POPORULUI DIN PERSPECTIVĂ ISTORICĂ
    (2023) Slusarenco, Svetlana; Pozneacova, Veronica
    Conceptul suveranității puterii de stat reprezintă un subiect de bază a întregii filosofii juridice, care s-a dezvoltat începând de la Antichitate și a triumfat în perioada Iluminismului. Conceptul suveranității populare reprezintă o doctrină dominantă în cadrul filosofiei juridice a secolelor XVII-XVIII. Ideea principală promovată de susținătorii acestei doctrine s-a axat pe poziționarea poporului, ca fiind deținătorul principal al puterii de stat, de la care emană voința supremă. În prezent, suveranitatea populară reprezintă baza puterii de stat, iar poporul este văzut ca unicul titular al puterii supreme, ceea ce reprezintă baza constituționalismului contemporan. Prezentul articol reprezintă un studiu dedicat cercetării aspectelor specifice ale conceptului suveranității populare în istoria ideilor. Interesul doctrinar și practic fața de conceptul suveranității populare se bazează pe dimensiunea politico-juridică a acestui concept în cadrul construcției statale. În prezenta cercetare ne-am pus drept scop determinarea rolul conceptului suveranității populare în cadrul constituțional actual, abordarea fiind axată pe analiza aspectelor filozofice a acestei doctrine.
  • Thumbnail Image
    Item
    ANALIZA HOTĂRÂRILOR CtEDO DE CONSTATARE A ÎNCĂLCĂRII ART. 3 DE CĂTRE REPUBLICA MOLDOVA PRIN APLICAREA FORȚEI EXCESIVE LA REȚINERE
    (CEP USM, 2023) Pozneacova, Veronica
    În conformitate cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentului inuman și degradant reprezintă un drept absolut, care nu poate fi restrâns nici în cele mai dificile situații, ca lupta cu terorismul și criminalitatea organizată. În pofida interdicției absolute de aplicare a relelor tratamente, art. 3 din Convenție rămâne unul din cele mai des încălcate articole de către autoritățile Republicii Moldova. În perioada 2019-2022 Curtea a constatat încălcarea dreptului de a nu fi supus relelor tratamente prin aplicarea față de reclamant a forței excesive la reținere și percheziționare. CtEDO în jurisprudența sa a dezvoltat standardele, care se aplică la calificarea încălcării art. 3 prin abuzul de forță, printre care ,,proba dincolo de orice dubiu rezonabil”, prezumție de aplicare a relelor tratamente și proporționalitatea aplicării forței. În cadrul studiului dat, ne propunem să analizăm încălcările constatate de CtEDO în cauza Prepelița c. Republicii Moldova cerere nr. 50799/14 din 23 iunie 2014, decizie din 3 decembrie 2019, cât și să analizăm problemele sistemice, care determina prezența abuzului de forță la reținere.
  • Thumbnail Image
    Item
    CORUPȚIA CA FACTOR DETERMINANT AL ÎNCĂLCĂRII DREPTURILOR OMULUI
    (CEP USM, 2023) Botnaru, Stela; Pozneacova, Veronica
    Corupția reprezintă un fenomen negativ prezent în mai multe sfere ale vieții sociale a Republicii Moldova. În conformitate cu datele statistice prezentate de către CNA, printre cele mai afectate domenii se numără în special sistemul judecătoresc și organele de drept, instituțiile publice centrale și locale, precum și sfera educației și sănătății publice. Prezența sistematică a actelor de corupție afectează direct respectarea drepturilor fundamentale ale omului, precum accesul liber la justiție, dreptul la sănătate și dreptul la educație. În cadrul studiului dat ne propunem să analizăm statutul subiecților care comit acte de corupție, instituțiile în care este prezent acest fenomen, percepția cetățenilor cu privire la impactul actelor de corupție asupra respectării drepturilor omului. Scopul cercetării se rezumă la stabilirea impactului actului de corupție asupra gradului de respectare a drepturilor omului în Republica Moldova prin analiza datelor statistice prezentate de către CNA, Oficiul Avocatului Poporului și ONG.
  • Thumbnail Image
    Item
    THE SPECIFIC ASPECTS OF THE JEAN-JACQUES ROUSSEAU’S SOCIAL CONTRACT THEORY
    (CEP USM, 2023) Slusarenco, Svetlana; Pozneacova, Veronica
    Jean-Jacques Rousseau was the great thinker that finished the formation of the social contract theory, giving to this doctrine a conceptual finality. On the one hand, the philosopher’s ideas represent the continuation of Thomas Hobbes and John Locke’s theories. On the other hand, the originality of Jean-Jacques Rousseau’s doctrine manifests in the finality of his theory and in the analysis performed. Only this philosopher described the modern society as a degradation of the pre-state’s order. The importance of Jean-Jacques Rousseau theory is manifested in the completion of the conceptual development of democratic ideology, which is the main philosophical base of the Great French Re- volution, American Revolution, the revolutionary legislation of France, theories that followed these revolutions and modern constitutionalism. This article is a study dedicated to determining the specific aspects of the social contract theory in the background of the idea’s history. In this context, we have outlined the following objectives: to identify the essence of the social contract theory, to analyze the concept of humans’ rights in the thinker’s point of view, to determine the importance of the philosopher’s ideas in the modern constitutionalism. As a result of this research, we aimed to determine the role of the theory of social contract in the constitutional law, in general, and Jean-Jacqu es Rousseau’s philosophy, in particular.