Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
3 results
Search Results
Item DREPTUL APĂRĂRII DE A SOLICITA EXPLICAREA ÎNVINUIRII (ACUZĂRII) LA FAZA URMĂRIRII PENALE(2021) Vizdoagă, Tatiana; Eșanu, AdrianaPotrivit art. 66 alin. (2) pct.1) din Codul de procedură penală, învinuitul are dreptul să ştie pentru ce faptă este învinuit […], adică să fie informat asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa. În cazul în care persoana nu este informată corect cu privire la învinuirea înaintată, aceasta este lipsită de dreptul de a-şi asigura posibilitatea pregătirii şi exercitării apărării, fiind afectate grav principiile unui proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Cu toate că principiul care guvernează realizarea drepturilor de către învinuit în procesul penal garantează valorificarea oricăror mijloace şi procedee de apărare, cu excepţia celor interzise expres de lege, unii procurori manifestă o reticenţă faţă de cererile apărătorilor privind explicarea învinuirii la faza urmăririi penale, context în care, de cele mai dese ori, fie că le declară inadmisibile, fie că le consideră ca fiind neîntemeiate. O asemenea abordare nu se conciliază cu dreptul la un proces echitabil, or, de claritatea celor expuse în ordonanţa de punere sub învinuire este legat şi dreptul acuzatului la apărare – ca element indispensabil al protecţiei persoanei împotriva arbitrariului. De aceea, în prezentul studiu, autorii vin cu argumente pertinente pentru a anihila practica vicioasă a procurorilor de a desconsidera importanţa predictibilităţii învinuirii în vederea asigurării dreptului la apărare, deopotrivă – evitarea condamnării Republicii Moldova de către Curtea Europeană pentru încălcarea art. 6 § 3 din Convenţia Europeană.Item DATELE NEADMISE CA PROBE ADMINISTRATE CU ÎNCĂLCAREA DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI(2018) Vizdoagă, Tatiana; Eșanu, AdrianaActele procedurale şi procedeele probatorii constituie instrumente vii prin care toţi participanţii la proces îşi exercită drepturile, îşi valorifică interesele, iar procurorul şi organul de urmărire penală stabilesc adevărul, cercetând sub toate aspectele, complet şi obiectiv toate circumstanţele cauzei. În vederea asigurării dreptului la un proces echitabil, în legislaţia procesual-penală este reglementat modul în care părţile pot solicita ori participa la efectuarea anumitor acţiuni procesuale, dar şi sancţiunile procesuale în caz de încălcare a prevederilor legale. Asemenea sancţiuni se impun, în special, în raport cu datele obţinute în condiţii obscure, context în care în procesul penal acestea nu vor fi admise ca probe şi, prin urmare, se vor exclude din dosar, nu vor putea fi prezentate în instanţa de judecată şi nu vor fi puse la baza sentinţei sau a altor hotărâri judecătoreşti. Luând în calcul semnificaţia şi natura reglementării de la art.94 alin.(1) din CPP al RM, dar şi domeniul vast al acesteia, în prezentul studiu au fost supuse cercetării primele două circumstanţe-sancţiuni.Item REÎNCADRAREA JURIDICĂ A FAPTEI INCULPATULUI ÎN SENSUL ATENUĂRII: PROBLEME DE DREPT PENAL MATERIAL ȘI PROCESUAL(2016) Vizdoagă, Tatiana; Eșanu, AdrianaÎncadrarea juridică a faptei joacă un rol crucial în cadrul procesului penal, or, în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, constituind o condiție esențială a echității procedurii garantate de art.6 din Convenția Europeană. Astfel, orice schimbare a încadrării juridice, chiar și în sensul atenuării, realizată de către instanța de judecată, fără ca aceasta să fi constituit obiect al cercetării judecătorești, este de natură a leza dreptul la apărare al inculpatului, rămânând fără relevanță posibilitatea abstractă al celui din urmă de a prevedea o soluție de încadrare juridică diferită de cea pentru care a fost trimis în judecată. Pornind de la câteva hotărâri din practica judiciară națională, dar și de la unele spețe examinate de Curtea Europeană, prezentul studiu își propune să ofere răspuns la următoarele întrebări: 1) Se încalcă sau nu dreptul la apărare, dacă instanța reîncadrează faptele inculpatului în baza unei alte componențe de infracțiune, având latură obiectivă identică cu infracțiunea imputată de acuzare, dar cu formă de vinovăție distinctă, fără a agrava situația acuzatului? 2) Se încalcă sau nu dreptul la apărare, fără a agrava situația inculpatului, dacă instanța atribuie acestuia un alt rol juridic decât cel reținut în rechizitoriu? 3) Care sunt modalitățile de restabilire a dreptului acuzatului la un proces echitabil, sub aspectul informării sale cu privire la recalificarea faptei ce i se impută?