Facultatea de Drept / Faculty of Law

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6

Browse

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE ÎN IZVOARELE DOCTRINARE ȘI NORMATIVE DIN EUROPA OCCIDENTALĂ (SEC. XIX-XX)
    (2023) Vizdoagă, Tatiana; Bria, Iulia
    Valoarea supremă într-un stat este omul, drepturile și libertățile lui, iar recunoașterea, respectarea și apărarea acestor drepturi și libertăți reprezintă obligațiunea de bază a statului. Procesul penal este domeniul de activitate în care chestiunile referitoare la apărarea drepturilor și libertăților omului au o actualitate deosebită. Din acest considerent, o importanță aparte o are studierea evoluției istorice a mijloacelor cu ajutorul cărora legiuitorul asigură realizarea acestei obligațiuni constituționale din partea statului. Reglementările procesual-penale medievale referitoare la prezumția de nevinovăție au fost dur criticate de către oamenii de știință. Or, cel mai important eveniment care a contribuit la apariția în majoritatea legislațiilor procesual-penale a mai multor state de pe continentul european a fost Marea Revoluție franceză. Importanța ei s-a resimțit departe de hotarele Franței, exercitând o influență enormă asupra sistemului politic și juridic din mai multe state.
  • Thumbnail Image
    Item
    PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE ÎN SISTEMUL PREZUMŢIILOR JURIDICE
    (Î.S. „Tipografia Centrală”, 2022) Vizdoagă, Tatiana; Bria, Iulia
    Esenţa prezumţiei de nevinovăţie constă nu în faptul că învinuitul, de regulă, este nevinovat şi presupune că, atâta timp cât nu avem o sentinţă de condamnare definitivă, nu există persoană vinovată juridic în comiterea infracţiunii. Importanţa acestei reguli pentru construirea şi funcţionarea democratică a procesului penal, precum şi pentru apărarea persoanelor atrase la răspundere penală este greu de supraapreciat. Vinovăţia persoanei nu se consideră probată şi ea nu poate fi recunoscută ca vinovată în comiterea infracţiunii şi, respectiv, supusă anumitor îngrădiri în drepturi, cu excepţia celor legate de cercetarea cauzei penale, ale căror temeiuri şi ordine de aplicare sunt strict reglementate de lege. Fixarea prezumţiei de nevinovăţie în Codul de procedură penală în calitate de principiu general nu a înlăturat de la sine toate deficienţele privind aplicarea corespunzătoare a acestui principiu în activitatea practică a organelor de drept. Acest lucru se datorează nu doar lipsei de dorinţă de a respecta regulile participanţilor la proces care derivă din acest principiu, complicându-se, astfel, activitatea de cercetare şi descoperire a infracţiunilor, dar şi din motive de percepere necorespunzătoare, denaturată, a esenţei lui. Înţelegerea şi interpretarea corectă a esenţei şi particularităţilor prezumţiei de nevinovăţie, a problemelor legate de aplicarea ei este imposibilă fără o incursiune în CZU: 343.131.7 https://doi.org/10.52277/1857-2405.2022.4(63).01 DREPT PENAL ŞI PR OCESUAL PENAL materia prezumţiilor juridice şi fără determinarea locului prezumţiei de nevinovăţie în sistemul lor complex.
  • Thumbnail Image
    Item
    ECHILIBRUL DINTRE PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE ŞI PORNIREA URMĂRIRII PENALE
    (CEP USM, 2021) Bria, Iulia
    This study is an analysis of the balance and correlation between the presumption of innocence and the initiation of the criminal prosecution. However, currently, the presumption of innocence, recognized, de facto, by the entire democratic community, is perceived not only as a principle of criminal proceedings, but also has a specific status in legal regulations. Representing one of the most valuable guarantees of citizens’ defense in relation to the unfounded indictment of criminal liability, the presumption of innocence fulfills the role of a specific mechanism in the formation of a new social and legal consciousness. It is this principle that determines the specificity and character of the activity of the persons competent to investigate criminal acts. Moreover, this principle determines the person’s position in the state and in society. The topicality of the study is also determined by the fact that the question regarding the presumption of innocence is inextricably linked to the legal and social perception of the individual’s freedom in society, to the reflection and development of an appropriate legal consciousness. The theoretical basis of the article consists of the basic provisions of criminal law, criminal procedure law, constitutional law and those in the field of human rights. The methodological basis of the study includes the dialectical research method, which involves a continuous investigation of the targeted subject in its natural and continuous evolution, in correlation with other legal phenomena. Likewise, in the process of elaborating the study, the method of systemic analysis and that of complex interpretation were applied.