Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
2 results
Search Results
Item CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA – GARANT AL SUPREMAŢIEI CONSTITUŢIEI(2013) Dabija, Tatiana; Arseni, AlexandruCurtea Constituțională a Republicii Moldova – indiscutabil, este organul ce realizează obiectiv jurisdicția constituțională, supunându-se doar Constituției, fiind independentă, în cele din urmă, de puterea legislativă, executivă și judecătorească, asigurând în așa fel realizarea principiului separării puterilor în stat, precum și legătura strânsă dintre stat și cetățean, care formează baza societății, garantând, prin urmare, supremația Constituției întru interpretarea și aplicarea corectă a acesteia. Curtea Constituțională reprezintă un organ constituțional statornic și independent al statului, funcția de bază a căreia constă în controlul constituționalității actelor normative, precum și anularea normelor juridice ce contravin Constituției, asigurând interpretarea corectă a Constituției și garantând supremația acesteia în stat – Constituția fiind legea supremă, fundamentală. Curtea Constituțională activează în baza principiilor independenței, supunându-se doar Constituției, tot ea fiind garantul supremației Constituției (art.134, Constituția Republicii Moldova din 1994), asigurând în așa fel buna funcționare a mecanismului constituțional, punând în valoare prioritatea sa în interiorul statului. Republica Moldova, precum și alte țări posttotalitare (România, Ucraina, Rusia, Polonia, Ungaria etc.), a renunțat la experiența interbelică și a apelat la modelul european al controlului de constituționalitate, încredințat unui organ special, cum este Curtea Constituțională, care asigură controlul constituționalității legilor și garantează supremația Constituției, controlului de constituționalitate fiindu-i supuse nu doar legile, ci și alte acte juridice, cum ar fi: regulamente, hotărâri, dispoziții ale Guvernului, chiar și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte. Curtea Constituțională, pe calea excepției de neconstituționalitate, poate decide asupra constituționalității actelor juridice. Actele normativ-juridice și actele individuale emise de Parlament, Președintele Republicii Moldova și Guvern sunt supuse controlului de constituționalitate, atât pe calea acțiunii directe, cât și a excepției de neconstituționalitate.Item „ANTAGONISMUL” ÎN CADRUL TEORIEI VOLITIVE A APARIȚIEI STATULUI ÎNTRE IDEILE ELABORATE DE THOMAS HOBBES, JOHN LOCKE ȘI JEAN-JACQUES ROUSEEAU ȘI IMPACTUL LOR ASUPRA CONTEMPORANEIETĂȚII(Tipografia Artpoligraf, 2021) Pozneacova, Veronica; Arseni, AlexandruThis article is a study dedicated to the works of Thomas Hobbs, John Locke and Jean-Jacques Rousseau, who are the authors of the voluntary theory of the emergence of the state. The main purpose of this article is, on the one hand, to analyze the voluntary theory of the emergence of the state through the prism of the political and philosophical doctrine of great thinkers and, on the other hand, through the prism of the implementation of this theory in practice. Thomas Hobbs in his treatise „Leviathan or The Matter, Forme and Power of a Commonwealth Ecclesiasticall and Civil”, promotes and develops the ideological base of absolute monarchy. John Locke, through his „Two Treatises of Government” and „ A Letter Concerning Toleration”, justified the concept of political liberalism. Jean-Jacques Rousseau, in his work „On the Social Contract; or, Principles of Political Rights”, which is the quintessence of this thinker’s political ideas, promotes democratic ideas, by formulating the concept of natural and inalienable human rights. A comparative study of these doctrines of great philosophers allows us to emphasize the development of absolutist, liberal and democratic ideas, as well as the concept of state sovereignty and human rights. The implementation of the idea of the social contract, developed by Thomas Hobbs, John Locke and Jean-Jacques Rousseau, gives us the opportunity to highlight both authoritarian, liberal and democratic trends in the modern society.