Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
4 results
Search Results
Item Necesitatea şi limitele reglementării constituţionale a administraţiei publice [Articol](Editura USM, 2025) Țurcan, LilianaThe Constitution of the Republic of Moldova, as well as the constitutions of other democratic states, includes a number of provisions applicable to public administration. In this study are presented the constitutional provisions on administrative authorities and their activity, as well as the arguments justifying the need and importance of constitutional regulation of public administration. The constitutional text cannot include detailed provisions on public administration because it is an area that is constantly changing. Thus, in the Constitution of the Republic of Moldova we find only fundamental rules, basic ideas and principles, but the details related to the organization and func- tioning of administrative authorities are set out in laws and acts subordinated to laws.Item Unele considerații privind trăsăturile dreptului administrativ [Articol](CEP USM, 2024) Țurcan, LilianaIn this study, the opinions regarding the features of Administrative Law presented in the specialized literature are examined. It is found that there is no unique view on this subject, the number and content of the features being different from one author to another. Some of the peculiarities of Administrative Law are subject to criticism, having an outdated character (for example: the impossibility of codifying this branch of Law). Identifying these features allows us to better understand the place and the importance of Administrative Law in the unitary legal system.Item Ce trebuie să conțină un cod administrativ și un cod de procedură administrativă? [Articol](2021) Țurcan, LilianaCodul administrativ al Republicii Moldova [14] a fost aprobat de către Parlament la 19.07.2018 (întrat în vigoare la 01.04.2019). Un an mai târziu, la data de 03.07.2019, prin Ordonanța de urgență a Guvernului, nr.57/2019, a fost aprobat Codul administrativ al României [15], întrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Însă, Codurile administrative din România și Republica Moldova, deși au titluri identice, au un conținut sau obiect de reglementare diferit, fiind diferită și structura acestora. În prezentul articol sunt examinate opiniile referitoare la codificarea administrativă expuse în literatura de specialitate din România și Republica Moldova. În mod special este cercetată problema conținutului (obiectului de reglementare) a Codului administrativ și a Codului de procedură administrativă. În articol sunt abordate și alte subiecte, cum ar fi problema priorității Codului, problema distincției dintre dreptul administrativ substanțial și dreptul procedurii administrative. În opinia autorului, în domeniul administrativ obiectul și perimetrul unui cod poate fi stabilit pornind de la determinarea diferenței dintre dreptul administrativ material / substanțial și dreptul procedurii administrative.Item Locul și rolul Președintelui Republicii Moldova și Președintelui României în sistemul autorităților publice [Articol](2021) Țurcan, LilianaInstituția șefului de stat constituie obiect de cercetare atăt pentru știința dreptului constituțional, căt și pentru știința dreptului administrativ. Articolul este consacrat examinării, în plan comparativ, a rolului și locului șefului de stat în sistemul autorităților publice din Republica Moldova și România. Sunt analizate prevederile constituționale ce determină funcțiile și atribuțiile Președintelui Republicii Moldova și Președintelui României, opiniile expuse în doctrină, precum și jurisprudența constituțională în materie. Analiza comparativă ne permite să evidențiem care sunt trăsăturile comune, dar și diferențele dintre statutul juridic al Președintelui în aceste state. În opinia autorului, la nivelul Șefului de Stat sau ale Guvernului orice atribuție politică duce la un subsidiar administrativ și orice atribuție administrativă are un substrat politic, încât o delimitare între „politic” și „administrativ” apare ca fiind riscantă și didactic nerecomandabilă. În concluzie, autorul argumentează ideea necesității redefinirii rolului și locului Președintelui Republicii Moldova în sistemul autorităților publice, prin regândirea cadrului constituțional în vederea instaurării unui regim semiprezidențial după modelul României sau cel al Franței.