Şcoli doctorale / Doctoral Schools
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/541
Browse
268 results
Search Results
Item Riscuri psihosociale și disfuncționalități în mediul organizațional: constatări, soluții și intervenții [Teză](2025) Zubco, Luminița; Cojocaru, Natalia (conducător științific)Lucrarea oferă o abordare integrată a riscurilor psihosociale, bazată pe analiza teoretică și empirică a acestora, precum și pe elaborarea unui model de program pentru gestionarea riscurilor psihosociale, aplicabil în organizațiile locale. Studiul se diferențiază prin faptul că nu doar sintetizează teoriile și modelele explicative existente, ci le corelează cu tendințele recente și cu practicile internaționale promovate de instituții precum OIM și EU-OSHA, oferind o perspectivă actualizată asupra fenomenului. Prin examinarea cadrului normativ și a mecanismelor de gestionare a riscurilor psihosociale la nivel organizațional, cercetarea contribuie la identificarea lacunelor și la formularea unor recomandări adaptate contextului local. O dimensiune inovatoare a studiului constă în introducerea unor instrumente specifice – chestionare standardizate, ghiduri de interviu și fișe de observație – și a unor matrici de evaluare și intervenție, care permit analiza riscurilor în funcție de frecvență, severitate, costuri și niveluri de responsabilitate managerială. Lucrarea subliniază importanța prevenirii, considerată mai eficientă decât intervenția, și evidențiază rolul esențial al echipei manageriale și al psihologului organizațional în diminuarea riscurilor și disfuncționalităților. În contextul digitalizării și extinderii telemuncii, cercetarea oferă soluții pentru elaborarea unor politici și practici organizaționale sustenabile, echilibrate și aliniate la standardele europene și internaționale în domeniul sănătății și securității în muncă.Item Riscuri psihosociale și disfuncționalități în mediul organizațional: constatări, soluții și intervenții [Rezumat](2025) Zubco, Luminița; Cojocaru, Natalia (conducător științific)Lucrarea oferă o abordare integrată a riscurilor psihosociale, bazată pe analiza teoretică și empirică a acestora, precum și pe elaborarea unui model de program pentru gestionarea riscurilor psihosociale, aplicabil în organizațiile locale. Studiul se diferențiază prin faptul că nu doar sintetizează teoriile și modelele explicative existente, ci le corelează cu tendințele recente și cu practicile internaționale promovate de instituții precum OIM și EU-OSHA, oferind o perspectivă actualizată asupra fenomenului. Prin examinarea cadrului normativ și a mecanismelor de gestionare a riscurilor psihosociale la nivel organizațional, cercetarea contribuie la identificarea lacunelor și la formularea unor recomandări adaptate contextului local. O dimensiune inovatoare a studiului constă în introducerea unor instrumente specifice – chestionare standardizate, ghiduri de interviu și fișe de observație – și a unor matrici de evaluare și intervenție, care permit analiza riscurilor în funcție de frecvență, severitate, costuri și niveluri de responsabilitate managerială. Lucrarea subliniază importanța prevenirii, considerată mai eficientă decât intervenția, și evidențiază rolul esențial al echipei manageriale și al psihologului organizațional în diminuarea riscurilor și disfuncționalităților. În contextul digitalizării și extinderii telemuncii, cercetarea oferă soluții pentru elaborarea unor politici și practici organizaționale sustenabile, echilibrate și aliniate la standardele europene și internaționale în domeniul sănătății și securității în muncă.Item Evoluţia terminologiei biblioteconomice româneşti [Teză](2025) Caterev, Cristina; Vulpe, Ana (conducător științific)Cercetarea evoluției terminologiei biblioteconomice românești în contextul istoric; studierea proceselor de împrumut terminologic și adaptarea acestora în limba română prin înțelegerea influențelor internaționale asupra biblioteconomiei românești; investigarea schimbărilor semantice ale termenilor biblioteconomici în limba română, cu accent pe modul în care semnificațiile acestora s-au modificat de-a lungul perioadelor în funcție de evoluția științei biblioteconomice; elaborarea unui ghid metodologic pentru analiza sistematică a terminologiei biblioteconomice românești; compararea terminologiei biblioteconomice românești cu terminologia utilizată în alte limbi de circulație internațională; evaluarea impactului dezvoltării tehnologice și a digitalizării asupra terminologiei biblioteconomice românești; crearea unui glosar terminologic biblioteconomic românesc care să reflecte evoluția terminologică a acestui domeniu. Noutatea și originalitatea științifică constă în realizarea unei analize inovative a evoluției terminologiei biblioteconomice românești; identificarea etapelor semnificative de formare și transformare a termenilor din acest domeniu; înțelegerea dinamicii limbajului biblioteconomic în contextul istoric și internațional; aplicarea unei metodologii unitare pentru analiza terminologiei, care integrează atât abordări structural-semantice, cât și lexico-semantice, oferind o perspectivă cuprinzătoare asupra schimbărilor semantice din domeniul biblioteconomic; identificarea caracteristicilor specifice limbajului specializat din această arie.Item Evoluţia terminologiei biblioteconomice româneşti [Rezumat](2025) Caterev, Cristina; Vulpe, Ana (conducător științific)Cercetarea evoluției terminologiei biblioteconomice românești în contextul istoric; studierea proceselor de împrumut terminologic și adaptarea acestora în limba română prin înțelegerea influențelor internaționale asupra biblioteconomiei românești; investigarea schimbărilor semantice ale termenilor biblioteconomici în limba română, cu accent pe modul în care semnificațiile acestora s-au modificat de-a lungul perioadelor în funcție de evoluția științei biblioteconomice; elaborarea unui ghid metodologic pentru analiza sistematică a terminologiei biblioteconomice românești; compararea terminologiei biblioteconomice românești cu terminologia utilizată în alte limbi de circulație internațională; evaluarea impactului dezvoltării tehnologice și a digitalizării asupra terminologiei biblioteconomice românești; crearea unui glosar terminologic biblioteconomic românesc care să reflecte evoluția terminologică a acestui domeniu. Noutatea și originalitatea științifică constă în realizarea unei analize inovative a evoluției terminologiei biblioteconomice românești; identificarea etapelor semnificative de formare și transformare a termenilor din acest domeniu; înțelegerea dinamicii limbajului biblioteconomic în contextul istoric și internațional; aplicarea unei metodologii unitare pentru analiza terminologiei, care integrează atât abordări structural-semantice, cât și lexico-semantice, oferind o perspectivă cuprinzătoare asupra schimbărilor semantice din domeniul biblioteconomic; identificarea caracteristicilor specifice limbajului specializat din această arie.Item Limitele judecării cauzei penale [Rezumat](2025) Postică, Aureliu; Vizdoagă, Tatiana (conducător științific)Determinarea conținutului juridic și formularea noțiunii de limite ale judecării cauzei în procesul penal; dezvăluirea esenței și conținutului limitelor judecării cauzei penale în funcţie de cercul de persoane participante la proces; determinarea și clasificarea categoriilor de persoane care nu au statut de inculpați în cauzele penale, însă ale căror acțiuni ilegale au legătură cu fapta incriminată inculpatului, examinată în instanța de judecată; identificarea condițiilor referitoare la modificarea învinuirii în instanța de fond; elaborarea criteriilor referitoare la recunoașterea învinuirii modificate ca agravând situația inculpatului sau încălcând dreptul acestuia la apărare; identificarea limitelor speciale ale judecării cauzei penale, și anume, care sunt cerințele speciale în raport cu hotarele cercetării judecătorești, darea sentinței și modificarea învinuirii în instanță pe anumite categorii de cauze sau în privința unor anumite categorii de persoane; analiza limitelor judecării cauzelor penale prin prisma standardelor internaționale ale unui proces echitabil; identificarea unor criterii juridice internaționale în materia posibilei modificări a învinuirii în instanța de fond; identificarea și analiza modelelor de modificare a învinuirii în instanța de fond; stabilirea granițelor admisibile pentru modificarea învinuirii în instanța de fond în contextul cerințelor raportate la limitele judecării cauzei penale; cercetarea practicii de aplicare a cerințelor legale referitoare la limitele judecării cauzei penale în spețe concrete și demonstrarea, în baza studiului empiric, a importanței pe care o are din perspectiva dreptului la apărare; caracterizarea realizării limitelor judecării cauzei pe anumite categorii de dosare. Noutatea și originalitatea științifică constă în faptul că au fost analizate aspectele teoretice și științifico-practice ale limitelor judecării cauzei. Studiul elementelor și aspectelor subiectului în cauză, care a fost până în prezent doar parțial investigat, a facilitat identificarea principalelor probleme din domeniu și a condus la formularea unor constatări ce aduc o contribuție semnificativă, caracterizată prin noutate și originalitate. Aceste rezultate sunt deosebit de importante pentru îmbunătățirea cadrului legislativ existent. În acest sens, cercetarea realizată respectă criteriile de noutate și originalitate științifică.Item Dimensiunea geopolitică a securității în contextul transformărilor structurale de sistem internațional din perioada postrăzboi rece [Rezumat](2024) Ungureanu, Veaceslav; Juc, Victor (consultant științific)Scopul lucrării: constă în cercetarea impactului geopoliticii asupra securității în contextul transformărilor structurale de sistem internațional din perioada postrăzboi rece. Obiectivele cercetării: a analiza utilizând metoda analizei istoriografice elaborările științifice în domeniul investigat; a reliefa procesele de redimensionare a structurii sistemului internațional aplicând teoria sistemelor; a edifica propria viziune privind evoluția gândirii în cadrul școlilor geopolitice de pe mapamond; a cerceta teoria securității accentuând dimensiunea geopolitică sub aspectul principiului interdisciplinarităţii; a investiga redimensionarea arhitecturii geopolitice mondiale a securității internaționale, identificând etapele de organizarea structurală a sistemului internațional postrăzboi rece; a examina interesele geopolitice ale marilor puteri și semnificația acestora asupra gradului de asigurare a securității naționale; a analiza procesul de reconfigurare a conjuncturii geopolitice a mediului de securitate regională din perspectiva repoziționării strategice a puterilor regionale și a micilor puteri din spațiul geopolitic al Europei Centrale și de Est; a decela corelația dintre redefinirea geopoliticii a puterilor regionale și a micilor puteri și consolidarea rezilienței sistemului național de securitate; a cerceta situația geopolitică a Republicii Moldova de reconceptualizare a paradigmei geopolitice de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova; a demonstra imperativul consolidării dimensiunii geopolitice în fortificarea sistemului național de securitate al Republicii Moldova. Noutatea și originalitatea științifică: caracterul inovator al rezultatelor obținute constă în ajustarea la obiectul de cercetare prin valorificarea dimensiunii geopolitice a securității în formularea definițiile de sinteză ale conceptelor și noțiunilor: „sistem internațional”, „ordine mondială”, „geografie politică”, „geopolitică”, „securitate internațională, regională și națională”, „complexe de securitate regională”, „geosecuritologie” „arhitectură geopolitică mondială a securității internaționale”, „sferă de influență geopolitică”, „interes geopolitic”, „conjunctură geopolitică a mediului de securitate regională”, „spațiu geopolitic al Europei Centrale și de Est”, „mare putere”, „putere regională” și „mică putere”, iar în aspect aplicativ necesitatea fundamentării unei noi direcții ştiinţifice în domeniul cercetării securitologiei –„Geosecuritologia”. Rezultatele principial noi obținute: investigațiile realizate au contribuit la crearea unei noi direcţii ştiinţifice în domeniul cercetării securitologiei și anume Geosecuritologia”, având ca suport analiza dimensiunii geopolitice a securității fundamentată prin aplicabilitate pe investigația influenței fenomenului geopolitic din perspectiva evoluției transformărilor structurale de sistem internațional din perioada postrăzboi rece asupra securității abordate multinivelar, sistemic și structural-funcțional.Item Strategii sindicale internaționale în condițiile globalizării: implicații pentru Republica Moldova [Teză](2024) Nicolaescu, Irina; Teosa, Valentina (conducător științific)Identificarea aspectelor evolutive ale cercetării strategiilor sindicale internaționale în condițiile globalizării; analiza aspectelor istoriografică ale impactului organizațiilor internaționale în abordarea contemporană a strategiilor sindicale internaţionale; interpretarea abordărilor teoretico-conceptuale și metodologice ale strategiilor sindicale internaționale contemporane; investigarea mecanismelor de implementare a strategiilor sindicale internaționale la etapa actuală a globalizării; examinarea aspectelor structural-instituționale și funcționale ale organizațiilor internaționale în sfera muncii; specificarea fundamentului politico-juridic internațional de implementare a strategiilor sindicale la nivel național; identificarea particularităților şi problemelor activității sindicale din Republica Moldova privind contracararea noilor provocări globale; cercetarea procesului de implementare a strategiilor sindicale antidiscriminatorii în sfera muncii din Republica Moldova. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în conceptualizarea strategiilor sindicale internaționale ca ca bază a mecanismului complex și multinivelar al activității sindicatelor din Republica Moldova de implementare a obiectivelor de dezvoltare și contracarare a provocărilor globale; determinarea particularităților activității sindicale la nivel național în condițiile globalizării prin promovarea strategiilor internaționale din sfera muncii și experienței europene implementate în politicile naționale de dezvoltare.Item Strategii sindicale internaționale în condițiile globalizării: implicații pentru Republica Moldova [Rezumat](2024) Nicolaescu, Irina; Teosa, Valentina (conducător științific)Identificarea aspectelor evolutive ale cercetării strategiilor sindicale internaționale în condițiile globalizării; analiza aspectelor istoriografică ale impactului organizațiilor internaționale în abordarea contemporană a strategiilor sindicale internaţionale; interpretarea abordărilor teoretico-conceptuale și metodologice ale strategiilor sindicale internaționale contemporane; investigarea mecanismelor de implementare a strategiilor sindicale internaționale la etapa actuală a globalizării; examinarea aspectelor structural-instituționale și funcționale ale organizațiilor internaționale în sfera muncii; specificarea fundamentului politico-juridic internațional de implementare a strategiilor sindicale la nivel național; identificarea particularităților şi problemelor activității sindicale din Republica Moldova privind contracararea noilor provocări globale; cercetarea procesului de implementare a strategiilor sindicale antidiscriminatorii în sfera muncii din Republica Moldova. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în conceptualizarea strategiilor sindicale internaționale ca ca bază a mecanismului complex și multinivelar al activității sindicatelor din Republica Moldova de implementare a obiectivelor de dezvoltare și contracarare a provocărilor globale; determinarea particularităților activității sindicale la nivel național în condițiile globalizării prin promovarea strategiilor internaționale și europene din sfera muncii în politicile naționale de dezvoltare.Item Dimensiunea geopolitică a securității în contextul transformărilor structurale de sistem internațional din perioada postrăzboi rece [Teză](2024) Ungureanu, Veaceslav; Juc, Victor (consultant științific)Scopul lucrării: constă în cercetarea impactului geopoliticii asupra securității în contextul transformărilor structurale de sistem internațional din perioada postrăzboi rece. Obiectivele cercetării: a analiza utilizând metoda analizei istoriografice elaborările științifice în domeniul investigat; a reliefa procesele de redimensionare a structurii sistemului internațional aplicând teoria sistemelor; a edifica propria viziune privind evoluția gândirii în cadrul școlilor geopolitice de pe mapamond; a cerceta teoria securității accentuând dimensiunea geopolitică sub aspectul principiului interdisciplinarităţii; a investiga redimensionarea arhitecturii geopolitice mondiale a securității internaționale, identificând etapele de organizarea structurală a sistemului internațional postrăzboi rece; a examina interesele geopolitice ale marilor puteri și semnificația acestora asupra gradului de asigurare a securității naționale; a analiza procesul de reconfigurare a conjuncturii geopolitice a mediului de securitate regională din perspectiva repoziționării strategice a puterilor regionale și a micilor puteri din spațiul geopolitic al Europei Centrale și de Est; a decela corelația dintre redefinirea geopoliticii a puterilor regionale și a micilor puteri și consolidarea rezilienței sistemului național de securitate; a cerceta situația geopolitică a Republicii Moldova de reconceptualizare a paradigmei geopolitice de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova; a demonstra imperativul consolidării dimensiunii geopolitice în fortificarea sistemului național de securitate al Republicii Moldova. Noutatea și originalitatea științifică: caracterul inovator al rezultatelor obținute constă în ajustarea la obiectul de cercetare prin valorificarea dimensiunii geopolitice a securității în formularea definițiile de sinteză ale conceptelor și noțiunilor: „sistem internațional”, „ordine mondială”, „geografie politică”, „geopolitică”, „securitate internațională, regională și națională”, „complexe de securitate regională”, „geosecuritologie” „arhitectură geopolitică mondială a securității internaționale”, „sferă de influență geopolitică”, „interes geopolitic”, „conjunctură geopolitică a mediului de securitate regională”, „spațiu geopolitic al Europei Centrale și de Est”, „mare putere”, „putere regională” și „mică putere”, iar în aspect aplicativ necesitatea fundamentării unei noi direcții ştiinţifice în domeniul cercetării securitologiei –„Geosecuritologia”. Rezultatele principial noi obținute: investigațiile realizate au contribuit la crearea unei noi direcţii ştiinţifice în domeniul cercetării securitologiei și anume Geosecuritologia”, având ca suport analiza dimensiunii geopolitice a securității fundamentată prin aplicabilitate pe investigația influenței fenomenului geopolitic din perspectiva evoluției transformărilor structurale de sistem internațional din perioada postrăzboi rece asupra securității abordate multinivelar, sistemic și structural-funcțional.Item Particularitățile capacităților adaptive și rezistenței larvelor de crap și vițeilor în funcție de influența factorilor de mediu [Teză](2024) Balacci, Serghei; Balan, Ion (conducător științific)Pentru prima dată s-a studiat corelația particularităților statutului morfofuncţional al larvelor de crap și vițeilor la acțiunea factorilor diferențiați de mediu de o intensitate stresogenă moderată în ontogeneza postnatală timpurie. S-a stabilit o corelație direct proporțională a răspunsului organismului animalelor poichiloterme și homeoterme la acțiunea temperaturii de o intensitate stresogenă moderată. S-a demonstrat, că acțiunea separată a factorilor de mediu abiotici influențează benefic starea fiziologică, rezistența nespecifică și capacitatea adaptivă a organismului vițeilor în ontogeneza postnatală timpurie, iar acțiunea conjugată a acestui factor cu sunetul de o intensitate stresogenă moderată și de scurtă durată, acționează nefavorabil, deoarece acești factori își amplifică reciproc amplitudinile stresogene. S-a determinat influența compușilor biologic activi ai premixului mineral „PMVAS”, administrat separat și conjugat cu factorul termic de o intensitate stresogenă moderată asupra ameliorării stării fiziologice, sporirii rezistenței nespecifice și capacităților adaptive ale organismului vițeilor în ontogeneza postnatală timpurie și echilibrării microbiotei rumenului.