Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică / Faculty of Chemistry and Chemical Technology

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/5

Browse

Subject: search.filters.subject.catalytic oxidation

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    Optimizarea procesului de oxidare catalitică a contaminanților emergenți farmaceutici (amoxicilina) în soluție apoasă [Articol]
    (US Cahul, 2020-06-05) Mocanu, Larisa; Duca, Gheorghe; Gonța, Maria; Matveevici, Vera; Porubin-Schimbător, Veronica
    Acest articol descrie un studiu de oxidare al amoxicilinei cu reagentul Fenton în mediul acid. Deoarece aceste reziduuri medicamentoase sunt ne-biodegradabile, oxidarea catalitică ar putea fi o alternativă de tratament foarte eficientă. Obiectivul principal al acestei cercetări a fost optimizarea parametrilor ce influențează procesul de oxidare al AMX. Au fost realizate mai multe studii experimentale pentru a determina efectul degradării/ mineralizării și concentrațiile optime de H2O2 și catalizator. Concentrațiile inițiale ale substanțelor reactante au fost variate în intervalul: 0,01 – 0,3 mM pentru Fe (II) și 1 – 5 mM pentru H2O2. PH-ul a fost ajustat la valoarea 2,2 utilizând H2SO4 de 0,1 N. În rezultatul cercetărilor de laborator, s-a constatat că raportul dintre Fe2+: H2O2: AMX este de 1:10:2. S-a ajuns la concluzia că efectul de răspuns al fiecărei variabile independente depinde de valoarea celeilalte, datorită existenței interacțiunilor încrucișate. Astfel, oricare dintre parametrii studiați ar putea influența pozitiv sau negativ degradarea amoxicilinei. Ca urmare a procesului de optimizăre al parametrilor fizico–chimici, s-a obținut că rata maximă de mineralizare/ oxidare a amoxocilinei a fost de 99%, iar rata de degradare a AMX– 88%.
  • Thumbnail Image
    Item
    Optimizarea procesului de oxidare catalitică a amoxicilinei în soluții apoase [Articol]
    (CEP USM, 2020) Mocanu, Larisa; Gonța, Maria; Matveevici, Vera
    În articol sunt prezentate rezultatele investigației proceselor de oxidare a amoxicilinei cu reagentul Fenton în mediul acid. Reziduurile medicamentoase sunt nebiodegradabile; astfel,una dintre metodele de tratare a apelor reziduale este oxidarea catalitică. Obiectivul principal al acestei cercetări rezidă în optimizarea parametrilor fizico-chimici ce influențează procesul de oxidare a am oxicilinei (AMX). Au fost realizate mai multe studii experimentale pentru a determina efectul degradării/mineralizării și concentrațiile optime de H2O2 și de catalizator(reagentul Fenton). Concentrațiile inițiale ale substanțelor reactante au fost variate în intervalul: 0. 01 –0. 3 mM pentru Fe (II) și 1 –5 mM pentru H2O2. Oxidarea catalitică a AMX s-a realizat la valaorea pH-ului care a fost ajustatăla valoarea 2,2. În rezultatul cercetărilor de laborator s-a constatat că raportul optim dintre Fe2+:H2O2: AMX este de 1:10:2. S-a ajuns la concluzia că efectul de răspuns al fiecărei variabile independente depinde de valoarea celeilalte, datorită existenței interacțiunilor simultane. Astfel, oricare dintre parametrii studiați ar putea influența pozitiv sau negativ degradarea amoxicilinei. În rezultatul procesului de optimizare a parametrilor fizico–chimici,la oxidarea catalitică a AMXs-a obținut că rata maximă de mineralizare/ oxidare a amoxicilinei a fost de 96%, iar rata de degradare a AMX –de 90%.
  • Thumbnail Image
    Item
    Removal of Direct Dyes from Textile Wastewater by Means of Combined Methods [Articol]
    (2009) Matveevich, V.A.; Duka, G.G.; Gontsa, M. V.; Yambartsev, V. F.; Mokanu, L. V.
    Wastewater discharge by textile factories in natural water is impossible. Being of poor quality with a low biological index (the biochemical consumption of oxygen (BCO)/the chemical consumption of oxygen (CCO) < 0.3), such wastewater is toxic for water organisms. To remove textile dyes from wastewater, various methods are used: neutralization and coagulation [1–2]; electrochemical oxidation [3–5]; and catalytic oxidation by means of hydrogen peroxide [6–9], ozone, or chlorine [10–12].
  • Thumbnail Image
    Item
    Înlăturarea coloranţilor textili şi a surfactanţilor din soluţiile-model prin metodelor fizico-chimice [Articol]
    (CEP USM, 2015) Matveevici, Vera; Gonţa, Maria; Mocanu, Larisa; Iamberţev, Viorica
    Cercetările de laborator au fost realizate pe sisteme-model ce conţin coloranţi textili ca componenţi de bază, iar în calitate de compuşi auxiliari au fost utilizate substanţe tensioactive şi poliacooli. Concentraţia componenţilor organici din sistemele studiate se micşorează în rezultatul utilizării metodelor fizico-chimice avansate. În prima etapă s-a realizat procesul de electroflotare, care are loc sub acţiunea gazelor electrolitice, urmat de oxidarea cu reagentul Fenton sau dioxid de titan la iradierea cu razele UV(Λ=365 nm). Probele care nu s-au epurat până la normele admisibile au fost supuse procesului de adsorbţie ulterioară a compuşilor remanenţi pe cărbunii activi. În rezultatul cercetărilor ştiinţifice s-a constatat ca gradul de epurare a apei de compuşi organici depinde de timpul de electroflotare şi de concentraţia surfactanţilor. Amestecul de coloranţi activi şi surfactanţi cationici din soluţiile-model poate fi epurat prin combinarea metodelor de electroflotare şi adsorbţie pe cărbunii activi, iar soluţiile, care conţin amestec de coloranţi direcţi şi activi şi surfactanţi anionici, pot fi epurate prin combinarea metodelor de electroflotare, oxidare catalitică cu peroxid de hidrogen şi adsorbţie pe cărbuni activi. În prezenţa polialcoolilor (etilenglicol) efectul de înlăturare a amestecului de coloranţi, surfactanţi şi etilenglicol se micşorează; astfel, soluţiile nu se epurează până la normele sanitare.