Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică / Faculty of Chemistry and Chemical Technology
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/5
Browse
10 results
Search Results
Item MONITORIZAREA PROCESELOR DE AUTOPURIFICARE CHIMICĂ A SISTEMELOR ACVATICE ÎN BAZA INDICATORILOR CINETICI(Editura USM, 2023) Bunduchi, Elena; Duca, Gheorghe; Gladchi, VioricaÎn lucrarea de față sunt aduse date privind conținutul și dinamica temporală a peroxidului de hidrogen [H2O2], a reducătorilor peroxidazici [Red], a stării redox cinetice (ox./inst./red.) și a constantei efective de întrerupere a lanțului radicalic în procesele de oxidare cu participarea radicalilor •OH, pentru unele ape naturale. Perioada de monitorizare a cuprins anii 2020-2022. Supravegherea a scos în evidenţă prezența unor cantităţi scăzute de H2O2 (˂ 10 μg/L), dar mai des lipsa acestui oxidant în toate apele investigate, fapt ce arată că din totalul de substanţe reducătoare prezente în ape prevalează constant substanţele care sunt oxidate preferenţial de către H2O2. Obiectele acvatice se confruntă constant cu deficit de peroxid de hidrogen. Ca rezultat starea redox cinetică a apelor a fost frecvent fie instabilă, fie reducătoare. Se menționează că apele monitorizate au fost poluate cu captori de radicali •OH. Gradul de poluare variază de la poluată ușor (≈ 2.0·105 s-1 ) până la poluată înalt (> 10.0·105 s-1). Râul Ichel și lacul Dănceni sunt obiectele acavatce în care procesele deautopurificare radicalică sunt încetinite. Datele nu relevă că apele afluenților mărescpoluarea apelor nistrene.Item DINAMICA CONȚINUTULUI COMPUȘILOR TIOLICI ÎN APELELOTICE ȘI LENTICE DIN REPUBLICA MOLDOVA(Editura USM, 2023) Blonschi, Vladislav; Gladchi, VioricaÎn acest studiu sunt prezentate rezultatele monitoringului conținutului compușilor tiolici în apele fluviului Nistru, afluenților acestuia, râurile Răut și Ichel, lacurile Ghidighici și Dănceni. Este analizată influența lor asupra încărcăturii cu compuși tiolici în apele fluviului. Variația sezonieră a tiolilor, determinată în apele nistrene în amonte și aval de râul Răut, în apele râurilor Ichel și Răut, indică despre proveniența preponderent naturală a acestor compuși, iar lipsa dinamicii sezoniere a conținutului de tioli în apele Nistrului după vărsarea celor doi afluenți indică despre o capacitate scăzută de autopurificare a apelor și totodată o influență negativă a afluenților nistreni asupra fluviului ca mediu de viață pentru hidrobionți. A fost stabilit că compușii tiolici în cele două lacuri studiate sunt de proveniență naturală, respectiv sunt compuși firești ai apelor de suprafață.Item CONTINUTUL ŞI LEGITĂŢILE MIGRĂRII DIVERSELOR FORME EXISTENŢIONALE ALE CUPRULUI ŞI FIERULUI ÎN APELE BAZINULUI NISTRULUI DE JOS PE PARCURSUL ANILOR 2015-2022(Editura USM, 2023) Borodaev, RuslanÎn capitol a fost studiată migrația de fier(III) și cupru(II) în apa secțiunii a fluviului Nistrului de Jos și a bazinului lui. Rezultatele studiului anilor 2015-2022 sunt prezentate în forma distribuției metalelor dintre formele de migrare în fluviu Nistru, Răut, Ichel, precum și în lacurile de acumulare Ghidighici și Danceni. Pentru fiecare obiect de apă naturală sunt prezentate, de asemenea, rezultatele modelării statistice unde sunt legate concentrațiile diferitelor forme de migrare a metalelor cu indicatori ai calității apei naturale. S-a stabilit că cuprul migrează prioritar sub forme coloidal-dizolvate și fier sub forme suspendate. Procesele radicalice de autopurificare a apei naturale sunt posibile în apa Nistrului cu participarea formelor coloidal-dizolvate a cuprului și în apa lacurilor de acumulare cu participarea formelor coloidal-dizolvate a fierului. Procesele de autopurificare chimică a apei afluentelor Nistrului (Răut, Ichel), probabil, au loc numai prin mecanismului ionmolecular.Item COMPOZIȚIA CHIMICĂ, PROCESE DE POLUARE ȘI AUTOPURIFICARE A FLUVIULUI NISTRU ÎN PORȚIUNEA BARAJUL DUBĂSARI (AMONTE R. RĂUT) – OR. VADUL LUI VODĂ (AMONTE R. ICHEL). PERIOADA ANILOR 2020 – 2022(Editura USM, 2023) Gladchi, Viorica; Blonschi, Vladislav; Bunduchi, Elena; Lis, AngelaArticolul include rezultatele monitoringului apelor fluviului Nistru în porțiunea barajul de la Dubăsari, amonte vărsare a r. Răut – or. Vadul lui Vodă, aval de vărsare a r. Ichel pe parcursul anilor 2020-2022. Sunt analizate parametrii hidrochiici tradiționali, care reprezintă dinamica macroelementelor, mineralizării și indexul hidrochimic al apelor fluviului. La fel, a fost analizat regimul de oxigen al apelor, variația diferitor forme minerale ale elementelor biogene, precum și gradul de poluare a apelor cu substanțe organice de diferit tip. Rezultatele obținute indică influența apelor afluentului Răut asupra parametrilor hidrochimici al Nistrului în porțiunea monitorizată și un grad avansat de poluare a apelor fluviului cu substanțe organice greu degradabile, care sunt în mare parte de origine antropogenă.Item EVALUAREA CAPACITĂȚII SISTEMULUI REDOX DE AUTOPURIFICARE A APELOR LACULUI DĂNCENI LA POLUAREA CU TIOLI ȘI VITAMINE(Editura USM, 2023) Bunduchi, Elena; Borodaev, Ruslan; Gladchi, Viorica; Lis, AngelaPe exemplul apelor lacului Dănceni și ale unor substanțe din grupul tiolilor (cisteina, glutationul) și a formelor farmaceutice ale vitaminelor din complexul B (B6, B9, B12), în concentrații care modelează situația de poluare în apele naturale, s-au efectuat cercetări pentru a stabili încărcătura de poluant care poate fi acceptată de apele naturale, astfel încât acestea să elimine poluarea și să-și mențină capacitatea de autopurificare. Procesele de autopurificare au fost monitorizate după parametri ca: pHul, gradul de saturație în oxigen, oxidabilitatea permanganatometrică, capacitatea de inhibiție. Cercetările au demonstrat că potențialul de autopurificare al sistemului acvatic natural devine vulnerabil la concentrațiile de tioli de ordinul ≥ 0.8·10-4 M, iar în cazul vitaminelor aceste concentrații constituie factori declanşatori ai situaţiei de „redoxtoxicitate” ireversibile în sistemele acvatice naturale.Item MODELAREA PROCESELOR DE AUTOPURIFICARE A APELOR ÎN PREZENȚA VITAMINELOR GRUPULUI ”B”(Editura USM, 2023) Blonschi, Vladislav; Gladchi, Viorica; Lis, Angela; Gulea, MariaÎn lucrare sunt prezentate datele experimentale privind modelarea proceselor chimice de autopurificare a apelor în prezența vitaminelor grupului B: B6, B9 și B12. Rezultatele studiului cinetic al proceselor redox-catalitice și fotochimice cu participarea vitaminei B6 indică despre o oxidare a acesteia mai rapidă cu oxigenul dizolvat. Vitamina B9 nu se oxidează prin procese redox, însă în urma fotolizei, vitamina generează peroxid de hidrogen, ceea ce influențează pozitiv procesele radicalice de autopurificare.Item MODELAREA PROCESELOR DE AUTOPURIFICARE A APELOR ÎN PREZENȚA COMPUȘILOR TIOLICI(Editura USM, 2023) Lis, Angela; Duca, Gheorghe; Gladchi, Viorica; Bunduchi, Elena; Blonschi, VladislavSubstanțele tiolice prezente în sistemele acvatice naturale se împart în două categorii: substanțe autohtone precum cisteina (Cys) și glutationul (GSH) și substanțe alohtone precum tioureea (TU) și acidul tioglicolic (ATG). În lucrarea dată sunt prezentate rezultatele studiului influenței Cys, GSH, TU și ATG asupra proceselor de transformare fotochimică în diverse sisteme model cu scopul estimării rolului lor în procesele de autopurificare chimică a sistemelor acvatice. Rezultatele obținute denotă faptul că Cys, GSH și TU se supun fotolizei directe, iar ATG - nu. După valorile randamentelor cuantice, s-a stabilit că probabilitatea desfășurării fotolizei directe a Cys și GSH este minimă, deoarece acestea sunt mult subunitare, la iradierea cu SS, Filtrul AM1.5 D, care simulează radiațiile solare. Ca rezultat s-a demonstrat că TU, Cys, GSH și ATG, în condițiile sistemelor acvatice naturale se vor supune predominant fotolizei induse cu H2O2. După parametrul timpul de înjumătățire al tiolilor, persistența acestora în apă va crește în șirul TU-Cys-GSH-ATG, cel mai ușor fotodegradabil fiind TU, iar cel mai persistent – ATG. Rezultatele practice confirmă faptul că tiolii studiați interacționează cu ionii de Cu(II) și Fe(III) și formează complecși, care sunt mult mai reactivi la interacțiune cu radicalii OH în comparație cu tiolii esențiali. Ca rezultat a cercetărilor s-a demonstrat că substanțele tiolice, după comportamentul său în procesele de autopurificare a sistemelor acvatice, se împart în două grupe: TU și GSH, care sunt acceptori efectivi de radicali OH, respectiv, conduc la diminuarea intensității proceselor de autopurificare chimică ale sistemelor acvatice și Cys și ATG, care participă la regenerarea radicalilor OH, respectiv intensifică procesele de autopurificare chimică ale sistemelor acvatice.Item MECANISME DE AUTOPURIFICARE CHIMICĂ A APELOR NATURALE, CU UTILIZAREA TEORIEI PROCESELOR REDOX(Editura USM, 2023) Bunduchii, Elena; Duca, GheorgheÎn lucrare sunt descrise mecanismele proceselor redox catalitice ce au loc în apele naturale, esențiale pentru procesele de autopurificare chimică. Se examinează tipurile de mecanisme redox care implică atât compuși cu transfer parțial de sarcină, radicali liberi, cât și reducători, toate întâlnite în apele naturale. Accentul este pus pe procesele redox, catalizate de ionii sau compușii complecși ai metalelor de tranziție, inclusiv cuprul, fierul și manganul. Aceste procese implică principalii agenți oxidativi din apele naturale: oxigenul (O2), peroxidul de hidrogen (H2O2) și radicalii hidroxilici (•OH).Item ВЛИЯНИЕ ХИМИЧЕСКОГО СОСТАВА ПОВЕРХНОСТНЫХ ВОД НА ИНТЕНСИВНОСТЬ ФОТОЛИЗА ГЛУТАТИОНА(CEP USM, 2022) Блонски, Владислав; Гладки, Виорика; Чистяков, МаксимA fost studiată influența ionilor metalelor de tranziție (Cu(II) și Fe(III)) și mineralizării apelor asupra intensității trans- formărilor fotochimice ale glutationului pe sisteme model. S-a stabilit că prezența ionilor de Cu(II) contribuie la creșterea vitezei de fotoliză a tiolului de 3,8 ori (kf=(3,90±0,10)·10-4s-1), iar prezența ionilor de Fe(III) de 8,5 ori (kf=(3,32±0,09)·10-4s-1) comparativ cu sistemele catalitice neiradiate, unde în sistemul cu ionii de Cu(II) intensitatea fotolizei constituie kr=(1,02±0,07)·10-4s-1 și, respectiv, kr=(0,39±0,06)·10-4s-1, pentru sistemul cu ionii de Fe(III). A fost stabilit că mineralizarea apelor, condiționată de ionii HCO3-, contribuie la creșterea substanțială a vitezei fotolizei glutationului (kf=(1,14±0,02)·10-3s-1). A fost stabilit că macrocomponenții apelor, exprimați prin ionii HCO3-, la valorile pH-ului bazic, contribuie la inhibiția formării radicalilor liberi, cu generarea altor forme cu o activitate mai scăzută, dintre care radicalul CO3.Item ВЛИЯНИЕ ХИМИЧЕСКОГО СОСТАВА ПОВЕРХНОСТНЫХ ВОД НА ИНТЕНСИВНОСТЬ ФОТОЛИЗА ГЛУТАТИОНА(CEP USM, 2022) Блонски, Владислав; Гладкий, Виорика; Чистяков, МаксимA fost studiată influența ionilor metalelor de tranziție (Cu(II) și Fe(III)) și mineralizării apelor asupra intensității transformărilor fotochimice ale glutationului pe sisteme model. S-a stabilit că prezența ionilor de Cu(II) contribuie la creșterea vitezei de fotoliză a tiolului de 3,8 ori (kf=(3,90±0,10)·10-4s-1), iar prezența ionilor de Fe(III) de 8,5 ori (kf=(3,32±0,09)·10-4s-1) comparativ cu sistemele catalitice neiradiate, unde în sistemul cu ionii de Cu(II) intensitatea fotolizei constituie kr=(1,02±0,07)·10-4s-1 și, respectiv, kr=(0,39±0,06)·10-4s-1, pentru sistemul cu ionii de Fe(III). A fost stabilit că mineralizarea apelor, condiționată de ionii HCO3 -, contribuie la creșterea substanțială a vitezei fotolizei glutationului (kf=(1,14±0,02)·10-3s-1). A fost stabilit că macrocomponenții apelor, exprimați prin ionii HCO3 -, la valorile pH-ului bazic, contribuie la inhibiția formării radicalilor liberi, cu generarea altor forme cu o activitate mai scăzută, dintre care radicalul CO3 .-.