Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică / Faculty of Chemistry and Chemical Technology

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/5

Browse

Author: search.filters.author.Blonschi, VladislavSubject: search.filters.subject.autopurificare

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    DINAMICA CONȚINUTULUI COMPUȘILOR TIOLICI ÎN APELELOTICE ȘI LENTICE DIN REPUBLICA MOLDOVA
    (Editura USM, 2023) Blonschi, Vladislav; Gladchi, Viorica
    În acest studiu sunt prezentate rezultatele monitoringului conținutului compușilor tiolici în apele fluviului Nistru, afluenților acestuia, râurile Răut și Ichel, lacurile Ghidighici și Dănceni. Este analizată influența lor asupra încărcăturii cu compuși tiolici în apele fluviului. Variația sezonieră a tiolilor, determinată în apele nistrene în amonte și aval de râul Răut, în apele râurilor Ichel și Răut, indică despre proveniența preponderent naturală a acestor compuși, iar lipsa dinamicii sezoniere a conținutului de tioli în apele Nistrului după vărsarea celor doi afluenți indică despre o capacitate scăzută de autopurificare a apelor și totodată o influență negativă a afluenților nistreni asupra fluviului ca mediu de viață pentru hidrobionți. A fost stabilit că compușii tiolici în cele două lacuri studiate sunt de proveniență naturală, respectiv sunt compuși firești ai apelor de suprafață.
  • Thumbnail Image
    Item
    COMPOZIȚIA CHIMICĂ, PROCESE DE POLUARE ȘI AUTOPURIFICARE A FLUVIULUI NISTRU ÎN PORȚIUNEA BARAJUL DUBĂSARI (AMONTE R. RĂUT) – OR. VADUL LUI VODĂ (AMONTE R. ICHEL). PERIOADA ANILOR 2020 – 2022
    (Editura USM, 2023) Gladchi, Viorica; Blonschi, Vladislav; Bunduchi, Elena; Lis, Angela
    Articolul include rezultatele monitoringului apelor fluviului Nistru în porțiunea barajul de la Dubăsari, amonte vărsare a r. Răut – or. Vadul lui Vodă, aval de vărsare a r. Ichel pe parcursul anilor 2020-2022. Sunt analizate parametrii hidrochiici tradiționali, care reprezintă dinamica macroelementelor, mineralizării și indexul hidrochimic al apelor fluviului. La fel, a fost analizat regimul de oxigen al apelor, variația diferitor forme minerale ale elementelor biogene, precum și gradul de poluare a apelor cu substanțe organice de diferit tip. Rezultatele obținute indică influența apelor afluentului Răut asupra parametrilor hidrochimici al Nistrului în porțiunea monitorizată și un grad avansat de poluare a apelor fluviului cu substanțe organice greu degradabile, care sunt în mare parte de origine antropogenă.
  • Thumbnail Image
    Item
    MODELAREA PROCESELOR DE AUTOPURIFICARE A APELOR ÎN PREZENȚA VITAMINELOR GRUPULUI ”B”
    (Editura USM, 2023) Blonschi, Vladislav; Gladchi, Viorica; Lis, Angela; Gulea, Maria
    În lucrare sunt prezentate datele experimentale privind modelarea proceselor chimice de autopurificare a apelor în prezența vitaminelor grupului B: B6, B9 și B12. Rezultatele studiului cinetic al proceselor redox-catalitice și fotochimice cu participarea vitaminei B6 indică despre o oxidare a acesteia mai rapidă cu oxigenul dizolvat. Vitamina B9 nu se oxidează prin procese redox, însă în urma fotolizei, vitamina generează peroxid de hidrogen, ceea ce influențează pozitiv procesele radicalice de autopurificare.
  • Thumbnail Image
    Item
    MODELAREA PROCESELOR DE AUTOPURIFICARE A APELOR ÎN PREZENȚA COMPUȘILOR TIOLICI
    (Editura USM, 2023) Lis, Angela; Duca, Gheorghe; Gladchi, Viorica; Bunduchi, Elena; Blonschi, Vladislav
    Substanțele tiolice prezente în sistemele acvatice naturale se împart în două categorii: substanțe autohtone precum cisteina (Cys) și glutationul (GSH) și substanțe alohtone precum tioureea (TU) și acidul tioglicolic (ATG). În lucrarea dată sunt prezentate rezultatele studiului influenței Cys, GSH, TU și ATG asupra proceselor de transformare fotochimică în diverse sisteme model cu scopul estimării rolului lor în procesele de autopurificare chimică a sistemelor acvatice. Rezultatele obținute denotă faptul că Cys, GSH și TU se supun fotolizei directe, iar ATG - nu. După valorile randamentelor cuantice, s-a stabilit că probabilitatea desfășurării fotolizei directe a Cys și GSH este minimă, deoarece acestea sunt mult subunitare, la iradierea cu SS, Filtrul AM1.5 D, care simulează radiațiile solare. Ca rezultat s-a demonstrat că TU, Cys, GSH și ATG, în condițiile sistemelor acvatice naturale se vor supune predominant fotolizei induse cu H2O2. După parametrul timpul de înjumătățire al tiolilor, persistența acestora în apă va crește în șirul TU-Cys-GSH-ATG, cel mai ușor fotodegradabil fiind TU, iar cel mai persistent – ATG. Rezultatele practice confirmă faptul că tiolii studiați interacționează cu ionii de Cu(II) și Fe(III) și formează complecși, care sunt mult mai reactivi la interacțiune cu radicalii OH în comparație cu tiolii esențiali. Ca rezultat a cercetărilor s-a demonstrat că substanțele tiolice, după comportamentul său în procesele de autopurificare a sistemelor acvatice, se împart în două grupe: TU și GSH, care sunt acceptori efectivi de radicali OH, respectiv, conduc la diminuarea intensității proceselor de autopurificare chimică ale sistemelor acvatice și Cys și ATG, care participă la regenerarea radicalilor OH, respectiv intensifică procesele de autopurificare chimică ale sistemelor acvatice.