Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
7 results
Search Results
Item School as a space for creative thinking(CEP USM, 2024) Tolstaia, SvetlanaCreative thinking is considered to be one of the key skills of the 21st century. The problem of developing creative abilities of schoolchildren is the basis, the foundation of the learning process, is an ‘eternal’ pedagogical problem, which does not lose its relevance over time, requiring constant, close attention and further development. The article presents a theoretical review of the problem of creativity, describes the goals and pedagogical conditions of creativity development in schoolchildren, suggests some directions of modernisation of the educational process and curriculum in order to create conditions for the development of creative thinking.Item NECESITATEA DEZVOLTĂRII STRATEGIILOR DE GÂNDIRE CRITICĂ ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ(CEP USM, 2022) Ceaușu, FeliciaEducaţia nu poate fi analizată în afara interacţiunii complexe dintre individ şi societate, deoarece „dacă eliminăm factorul social din copil, rămânem doar cu o abstracţie; dacă eliminăm factorul individual din societate, rămânem doar cu o masă inertă şi fără viaţă” (J. Dewey, 1992, p.48). Nu putem vorbi despre şcoală fără a nu face referire la tipul de societate în care aceasta există, deoarece, pe de o parte, schimbările din societate îşi pun amprenta asupra mediului educaţional, iar pe de altă parte, școala este sau ar trebui să fie principalul factor de susţinere şi promovare al schimbărilor din societate. Cunoaşterea condiţiilor sociale, a culturii şi civilizaţiei actuale dar şi a tendinţelor de evoluţie, devine o necesitate pentru orice profesor/ educator/ formator care formează cetăţenii lumii de mâine. Critical thinking este unul dintre cele mai populare obiecte de învăţământ în ţările de limbă engleză. Se învaţă la liceu, în loc de logică. Se învaţă la colegiu, ca pregătire pentru a învăţa să compui discursuri sau eseuri, să scrii articole, să dezbaţi o teză sau un caz. Există cursuri de gândire critică pentru jurişti şi cursuri de gândire critică pentru poeţi. Gândirea critică este adesea asociată cu filosofia, dar poate fi strict asociată cu logica informală. Cel care gândește critic pune întrebări, însă le pune pentru a decide ce este rezonabil să creadă. Indiferent dacă este vorba de noi înşine sau de altcineva, a lua poziție într-o problemă înseamnă a aserta sau a pretinde ceva. A gândi critic înseamnă a supune unei evaluări raționale atât respectiva aserțiune sau pretenție, cât şi temeiurile pe care se bazează aceasta. A gândi critic presupune: - a proceda calm, rațional, a nu ne lăsa influențați de nici un fel de factori externi - a ne baza, în principal, pe cunoştințe referitoare la aserțiune şi la justificarea acesteia. În acest studiu voi investiga importanța dezvoltării gândirii critice în special la nivelul școlii.Item ARHETIPUL COPILULUI-ELEV: PROFIL REAL ȘI FICȚIONAL(CEP USM, 2022) Popa, VioricaLucrarea prezintă particularitățile de vârsta ale elevilor preadolescenți, pentru care s-a optat decongestionarea curriculară, recomandarea de texte literare considerate valorificatoare, conținuturi menite să pregătească elevul pentru ziua de mâine etc. Descoperim arhetipuri de copii-elevi ce își țes imperceptibil viața: între joc și problemă, între bucurie și durere; influențând modul în care ar trebui noi, profesorii, să privim fiecare aspect al vieții. Exemplele simbolice de personaje din Kinderland de Liliana Corobca și Ghiozdanul zburător de Nicolae Popa deschid posibilitatea analizei arhetipurilor/profilurilor de copii/elevi, prin aceasta creând modalități să-i înțelegem/ să-și înțeleagă sinele.Item APORTUL EDUCAȚIEI ETNOIDENTITARE ÎN FORMAREA ORIENTĂRILOR AXIOLOGICE LA ELEVII DE LICEU(CEP USM, 2022) Ciobanu, Mona-Lisa-ȘtefaniaÎn prezentul articol ne propunem să argumentăm importanța educației etnoidentitare a elevilor de liceu, din România și din Republica Moldova, în contextul societății contemporane, pornind de la premisa comunității de istorie, limbă, cultură și destin al românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Realizată, prioritar, în perimetrul școlar, prin predarea unor dis- cipline umaniste, precum istoria, limba și literatura română, religia, psihologia ș.a., educația etnoidentitară reprezintă – în actualul context istoric și geopolitic, plin de incertitudini și riscuri – principalul fundament al renașterii neamului ro- mânesc. Responsabilități majore în direcția educației naționale revin, deopotrivă, școlii și familiei, ambele fiind chemate să îngrijească cu atenție sufletul copiilor și al adolescenților în vederea îmbinării armonioase a identității personale și a celei naționale. Educația națională, umanistă și democratică, are ca ideal dezvoltarea personalității libere, creatoare, cu apartenență la cultura europeană și la cea planetară.Item PEDAGOGICAL AND PSYCHOLOGICAL APPROACHES OF VIOLENCE IN SCHOOL(CEP USM, 2015) Shihadi, NizarThere are main theoretical approaches that try to explain perverted behavior and through it the phenomenon of violence. The field of school discipline has been researched extensively in the past years, mostly due to an increase in schools’ violence levels and decrease in teachers’ authority over pupils. Study of philosophical, psychological and pedagogical approaches to implementing discipline in school brings up a number of main attitudes for this significant field in a school.Item CONSIDERAŢII PSIHOPEDAGOGICE ASUPRA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢARE(CEP USM, 2017) Asla, IbrahimÎnvăţarea şcolară este o activitate planificată, un model de acţiune dinamică, un plan de acţiune,prin care se reconstruieşte şi se dezvoltă sistematic cunoştinţe, idei şi moduri care ne ajută să fundamentăm, să examinăm şi să validăm adevăruri. Este activitatea de organizare şi autoorganizare a experienţei, de construcţie şi reconstrucţie a personalităţii elevului, de formare şi autoformare a propriei individualităţi bio-psihosocio culturale. La rândul ei, motivaţia este şi rămâne o problemă importantă atât pentru profesorul care se confruntă cu situaţii benefice, cât şi pentru elevul care este motivat să înveţe şi are resurse energetice şi obiective clare, întrucât este pus să găsească instrumentele şi contextele de menţinere şi de valorificare maximă, de transformare a ei într-o resursă permanentă de dezvoltare. Motivaţia are nu doarun caracter energizator sau activator asupra comportamentului, ci totodată şi unul de direcţionare a comportamentelor. Astfel,putem conchide că motivaţia dispune de două segmente importante: unul de energizare, iar celălalt vectorizant, de orientare a comportamentului spre realizarea unui anumit scop.În articolul de faţă este efectuală o analiză a paradigmelor ştiinţifice careîncearcă explicarea unui fenomen atât de complex precum motivaţia pentru învăţare ca componentă primordială în obţinerea performanţelor şcolare.Item VIOLENCE IN SCHOOLS: DE FINITION AND FACTORS(CEP USM, 2014) Shihadi, NizarThe subject of violence amongst children and teenagers keeps being raised for discussion times and again, especially in a background of incidents of extrem e violence such as fights, involvement of teenagers in acts of murder, robberies or sexual violence. Natan [15] claims that recently, there are many reports in th e media, on teenager violence in general and on violence in schools in particular. However, the essence of the problem is not necessarily in those extreme cases, but in involvement and daily exposure of teenagers to violence in different levels of severity, such as teasing, cursing, threats, boycotts, vandalism, extortion, pushing and fights.