Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 11

Characteristics of a motivated student for academic success
(CEP USM, 2024) Oprea, Oana Miruna
The article presents the results of the theoretical-applicative research of specific behaviors of students determined to achieve high school performance in most academic disciplines, as well as outstanding results in activities oriented towards personal development. These behaviors are generalized in a profile of the student motivated for school success that includes components such as self-discipline, interest and clarity in goal-setting, adaptability in resource management, perseverance in schoolwork, assertive communication, emotional resilience, confidence and self-esteem, objective self-assessment, personal development and professional orientation, autonomy and self-education. Self-discipline is essential to the effective organization of time, and perseverance supports students in achieving long-term goals. Assertive communication and emotional resilience are important for managing emotions and fostering positive relations. Self-confidence and self-assessment support the process of self-education, while autonomy in learning allows students to take control of their educational process. Self-education complements personal and professional development through reflective involvement in setting and achieving goals.
METAFORIZAREA ÎN PROCESUL DEZVOLTĂRII
(CEP USM, 2020) Ursu, Cristina
Utilizarea infinitivului lung metaforizare deplasează accentul de pe rezultat pe proces. Dezvoltarea personală este și ea un proces căruia vrem să-i atribuim facultatea de „a metaforiza”, și nu doar atât, ci „a metaforiza bine”, în alte cuvinte, a vedea până și cele mai ascunse asemănări întru redescoperirea realității. O euristică care deconstruiește, pentru a construi o nouă ordine inventivă a lucrurilor prin travaliul mișcării (epiphora). Această ultimă noțiune deschide o informație nouă, perplexă, o informație care ar putea contribui la dezvoltarea abilităților cognitive și afective. Cu toate că figura semantică a metaforei e condamnată uneori ca sofism sau e întrevăzută drept un simplu ornament discursiv, relaționăm mecanismul metaforizării cu conceptul de dezvoltare personală. Pe lângă funcțiile retorică în lumea elocinței și cea poetică în lumea tragediei, putem să-i atribuim și o funcție de dezvoltare personală în vederea practicării abilității de a relaționa lucruri în baza unor asemănări originale, individuale, bazate pe propria experiență, sustrase banalității și uzajului curent? Funcție de a umple o lacună semantică în ipostaza ontologică a omului. În timp ce metafora este „transferul asupra unui lucru al unui nume ce desemnează alt lucru, transfer sau al genului asupra speciei, sau al speciei asupra genului, sau al speciei asupra speciei, sau conform raportului de anologie”, aceasta survine într-o ordine deja cunoscută, conform relațiilor de subordonare, coordonare, proporționalitate sau egalitate de raporturi. Aceste raporturi între elementele constitutive ale metaforei desemnează organizarea concepției noastre despre lucruri, le ierarhizează și, astfel, ne punem întrebarea în ce mod procesul de creare a metaforelor, interacțiunea vie dintre elemente într-un transfer însuflețit de semnificație contribuie de dezvoltarea autentică a sinelui în lume?
NEUROPLASTICITATEA AUTO-CONTROLATĂ – UN NOU INSTRUMENT PENTRU DEZVOLTAREA PERSONALĂ
(CEP USM, 2020) Hrițuleac, Aurora
Neuroștiința oferă actualmente o nouă viziune asupra creierului. În doar câteva decenii, cu ajutorul tehnicilor imagistice moderne, structura și funcționarea creierului au devenit „vizibile” în timp real. Aceasta a condus la infirmarea „neuromiturilor” de genul: folosirea a doar 10% din potențialul creierului, folosirea exclusivă a emisferei stângi sau drepte, creierul care nu se schimbă și altele. Totodată, a condus la identificarea unor caracteristici excepționale ale creierului. Neuroplasticitatea și neurogeneza sunt doar două dintre ele. Datele revoluționare furnizate de neuroștiință au generat restructurări teoretice și aplicative majore într-o multitudine de domenii și discipline (psihologie, filosofie, educație, psihoterapie, medicină etc.), făcând posibilă reinterpretarea unor concepte clasice. Conform perspectivei neuroștiințifice, creierul este cu mult mai mult decât o simplă resursă exploatabilă. Este o resursă care, prin intermediul unor tehnici specifice, poate fi modelată, sporită și optimizată. Comunicarea mea abordează și analizează neuroplasticitatea auto-controlată ca un nou instrument pentru dezvoltarea personală.
INTERRELAȚIA CONCEPTELOR DEZVOLTARE PERSONALĂ – EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE
(CEP USM, 2020) Pâslaru, Vlad
Interrelația conceptelor dezvoltare personală – educație pentru societate comportă sensurile definitorii ale lui unu-în mult și multul în unu, care dezvăluie natura specifică a ființei umane. Dezvoltarea personală a educabilului este determinată biologic, intelectual și spiritual și toate trei sferele de dezvoltare sunt determinate social, iar nivelul de dezvoltare al acestora determină, direct sau indirect, cumulativ, progresul social. Atât dezvoltarea personală, cât și formarea sa ca ființă socială sunt determinații congenitale, condiții existențiale care îi sunt date: omul nu poate să nu se dezvolte, respectiv nu este în puterea sa să nu se formeze ca ființă socială, deoarece conștiința/conștiința de sine este esențial legată de perceperea, înțelegerea și admiterea alterității. Acest raport îl exclude pe om din lanțul trofic, determinându-l, conform expresiei înaripate a lui Herder, „să avanseze din natură în cultură”. Maxima respectivă este acceptată de comunitatea științifică pedagogică drept una dintre cele mai reușite definiții filosofice ale educației. Prin urmare, vorbind la general, termenul educație pentru societate nu are valoare teleologică, ci doar denominativă: sintagma respectivă denumește o componentă definitorie a educației, nu un obiectiv al acesteia. Deși titlul educație pentru societate comportă și o conotație teleologică, în cazul examinat dezvoltarea personală nu este subordonată formării sociale, căci e vorba de dezvoltarea generală a individului, ci formarea socială a educabilului este implicită dezvoltării sale. Spre deosebire de denumirile tipurilor/domeniilor particulare ale educației, care indică obiectivul educativ: educația pentru sănătate, educația pentru democrație, educația pentru toleranță, educația pentru pace etc.
COMUNICAREA ÎN VREMURILE ACTUALE
(CEP USM, 2022) Zaițev, Eugenia
Lumea actuala încearcă să (se) adapteze (la) un mod nou de a exista datorită ritmului alert și al tehnologiilor, fapt ce duce la întrebarea: cum mai comunicăm astăzi? Dacă în trecut comunicarea cu cineva era posibilă prin intermediul scrisorilor în plicuri, prin telefoane cu fir, în secolul nostru tehnologia tot mai modernă contribuie la formarea unei comunicări virtuale prin diverse forme/ platforme. Datorită instabilităților actuale, se formează un dezechilibru între principiile gândirii clasice și a celei moderne, iar comunicarea în acest sens devine tot mai diversă.
GÂNDIREA CRITICĂ DREPT EXTENSIE A LECTURII CRITICE
(CEP USM, 2022) Ursu, Cristina
Lectura prefigurează comunicarea dintre autor-text-cititor, articulează faptul-de-a-fi-laolaltă-cu-altul la nivelul înțelegerii. O lectură critică este o lectură în care „dez-depărtăm” textul, cu alte cuvinte, îl apropiem, ne angajăm într-o relație vie, deschisă cu semnificațiile iradiante ale structurii sale. De aceea, lectura critică vine să susțină scopul lecturii, să interconecteze ideile dinspre interior, să valideze înțelesurile într-un sistem armonios, care pășește dincolo de suprafața grafică; să formuleze întrebări și, pe parcurs, să răspundă la ele. Lectura e un fenomen în care textul se arată pe sine însuși, așa cum e structurat prin lucruri-cuvinte prezente, anunțând, totodată, ceva care nu se arată la prima vedere. O lectură critică vine tocmai să reveleze ceva care nu se arată în arătarea de sine a textului. Prin urmare, are drept finalitate examinarea critică a textului și a temelor, ideilor sale implicite/ explicite. Aceasta implică diverse strategii, precum adresarea de întrebări despre intenția autorului/ textului, structura și scopul textului, semnificațiile cuvintelor și expresiilor individuale, „citirea printre rânduri”, harta conceptuală, tehnica jurnalului, notițe, relectura, parafrazarea, contradicția de perspective ale receptării, lentile critice etc. Lectura critică presupune prezentarea unui argument care evaluează și analizează materialul citit. Rămâne să argumentăm în ce măsură lectura și gândirea critică reprezintă temelia învățării și a dezvoltării personale.
DIMENSIUNI SOCIALE ȘI PSIHOLOGICE ALE FENOMENULUI MIGRAȚIEI
(CEP USM, 2022-11-29) Papuc-Pomană, Viorica; Lungu, Valentina
Republica Moldova se află în topul țărilor afectate semnificativ de fenomenul migrației economice. Pe parcursul anilor migrația a adus multiple beneficii populației țării, dar și diverse provocări de ordin economic, social și psihologic. De exemplu, pentru instituția familiei aceasta are implicaţii sociale mai mult negative, printr-o dublă influenţă: asupra dimensiunii maritale a familiei (transformarea rolurilor de gen, înstrăinarea soţilor ori soțiilor plecați peste hotare etc.); asupra dimensiunii parentale a familiei (socializarea defectuoasă a copiilor, maturizarea precoce/ asumarea prematură a rolurilor de adult, comunicarea problematică cu părintele plecat). Dimensiunea psihologică vizează starea psihoemoțională a femeilor și bărbaților reveniți de la munca de peste hotare, a copiilor acestora ș.a. În baza mai multor studii de caz, realizate în cadrul serviciilor de asistență psihologică, s-a constatat că multe femei migrante, revenind acasă, suferă de depresie, anxietate, stres. În pofida contribuțiilor semnificative la bunăstarea familiilor, revenind acasă, acestea se simt rupte de context, înstrăinate de familii (în special de copii), cu simțul culpabilității pentru problemele cu care se confruntă familia. În perioada migrației, femeile au cunoscut un stil diferit de trai, o altă cultură, au adoptat valorile și comportamentele existente în țările de destinație și în mediile sociale, diferite de cele existente în Moldova. Toate aceste experiențe au avut un impact considerabil asupra femeilor; în rezultat, viața și percepțiile asupra multor aspecte s-au schimbat. La reîntoarcerea în țară, femeile se confruntă cu aceleași probleme, iar puține ar accepta să se întoarcă la modul anterior de viață. Considerăm că implicarea femeilor revenite din migrație în programe de reabilitare în conexiune cu componente de dezvoltare personală pot contribui la îmbunătățirea stării psihoemoționale și, respectiv, a calității vieții acestora.
PRINCIPLES OF NON-FORMAL ADULT EDUCATION FROM PERSPECTIVE OF PERMANENT EDUCATION
(CEP USM, 2021) Țurcanu, Carolina
This article addresses the issue of the evolution of principles regarding adult learning and education as an important segment of permanent education/lifelong learning. Emphasis is placed on the peculiarities of non-formal adult education: continuing professional training, general culture training (personal development), training community and civic participation skills. In relation to these particularities, the principles of adult learning and education are analysed and developed, but also some suggestions for valorising on these principles are proposed in the design of adult learning and education process.
TEACHING CAREER AND PERSONAL DEVELOPMENT OF TEACHERS
(Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2014) Farjun, Cochava
Studiile realizate în diferite ţări cu referire la cariera didactică, au scos în evidenţă anumite probleme tipice. Una dintre problemele cadrelor didactice sînt perspectivele reduse ale avansării în carieră şi lipsa unor condiţii foarte clare de creştere profesională. Aceste circumstanţe, precum şi uzura emoţională sporită, generează plecarea din sistem. În diverse ţări, strategiile de motivare a profesorilor se bazează pe oferirea scalelor de promovare profesională, al cărei scop este de a oferi stimulente pentru cadrele didactice de a investi în dezvoltarea lor în prezent şi în viitor. Criteriile de promovare de la un nivel la altul (experienţă, feedback-ul pozitiv, achiziţionarea de grade, participarea la dezvoltarea profesională, recompensa la fiecare nivel etc.). Un profesor trebuie să-şi asume responsabilitatea de a gestiona propria carieră. Elementul-cheie al dezvoltării profesionale este perfecţionarea continuă, concepută astfel încît fiecare profesor să îşi creeze un parcurs de dezvoltare semnificativ într-un mediu propice de învăţare.
DISCIPLINA DEZVOLTARE PERSONALA, UN RASPUNS LA REALITATILE SOCIALE SI O PROVOCARE PENTRU CADRELE DIDACTICE
(Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2019) Dandara, Otilia
Disciplina ”Dezvoltare personală” este un răspuns la nevoia de educaţie a personalităţii, care trebuie să se integreze într-un mediu sociocultural şi economic în continuă schimbare. Abordarea modulară îi permite profesorului să pună accentul pe câteva aspecte importante ale dezvoltării personale, prin care elevul de astăzi şi adultul de mâine vor putea să relaţioneze cu sine şi cu cei din jur, să îşi valorifice resursele personale, sociale şi naturale, trăind şi edificând un mediu de viaţă durabil; să îşi proiecteze cariera şi să se integreze profesional; să adopte un mod de viaţă sănătos şi să îşi asigure sieşi şi celor din jur siguranţa vieţii, integritatea fizică, morală şi emoţională. Această disciplină este un răspuns la prevederile de politici educaţionale, dar şi o provocare pentru cadrele didactice, deoarece mesajul educaţional nu poate fi dedus din domenii ştiinţifice clar şi strict definite, ci se găseşte în viaţa de zi cu zi.