Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
4 results
Search Results
Item NECESITATEA DEZVOLTĂRII STRATEGIILOR DE GÂNDIRE CRITICĂ ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ(CEP USM, 2022) Ceaușu, FeliciaEducaţia nu poate fi analizată în afara interacţiunii complexe dintre individ şi societate, deoarece „dacă eliminăm factorul social din copil, rămânem doar cu o abstracţie; dacă eliminăm factorul individual din societate, rămânem doar cu o masă inertă şi fără viaţă” (J. Dewey, 1992, p.48). Nu putem vorbi despre şcoală fără a nu face referire la tipul de societate în care aceasta există, deoarece, pe de o parte, schimbările din societate îşi pun amprenta asupra mediului educaţional, iar pe de altă parte, școala este sau ar trebui să fie principalul factor de susţinere şi promovare al schimbărilor din societate. Cunoaşterea condiţiilor sociale, a culturii şi civilizaţiei actuale dar şi a tendinţelor de evoluţie, devine o necesitate pentru orice profesor/ educator/ formator care formează cetăţenii lumii de mâine. Critical thinking este unul dintre cele mai populare obiecte de învăţământ în ţările de limbă engleză. Se învaţă la liceu, în loc de logică. Se învaţă la colegiu, ca pregătire pentru a învăţa să compui discursuri sau eseuri, să scrii articole, să dezbaţi o teză sau un caz. Există cursuri de gândire critică pentru jurişti şi cursuri de gândire critică pentru poeţi. Gândirea critică este adesea asociată cu filosofia, dar poate fi strict asociată cu logica informală. Cel care gândește critic pune întrebări, însă le pune pentru a decide ce este rezonabil să creadă. Indiferent dacă este vorba de noi înşine sau de altcineva, a lua poziție într-o problemă înseamnă a aserta sau a pretinde ceva. A gândi critic înseamnă a supune unei evaluări raționale atât respectiva aserțiune sau pretenție, cât şi temeiurile pe care se bazează aceasta. A gândi critic presupune: - a proceda calm, rațional, a nu ne lăsa influențați de nici un fel de factori externi - a ne baza, în principal, pe cunoştințe referitoare la aserțiune şi la justificarea acesteia. În acest studiu voi investiga importanța dezvoltării gândirii critice în special la nivelul școlii.Item ROLUL FAMILIEI ÎN PROCESUL DE INTEGRARE A COPILULUI CU AUTISM ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL(Stratum Plus, 2024) Lupuşor, Roxana-Monica; Bodrug-Lungu, ValentinaPentru înţelegerea procesului complex al adaptării psihologice a familiilor cu un copil cu autism, literatura de specialitate a propus diverse cadre teoretice. Modelele de adaptare accentuează influenţa unor diferiţi predictori asupra rezultatelor individuale. O parte dintre cercetători au considerat că problemele copilului cu autism reprezintă o sursă de stres a membrilor familiei, insistându-se asupra studierii caracteristicilor copilului în calitate de predictori. Modelele multidimensionale evidenţiază, la nivelul procesului de adaptare familială, factorii specifici dizabilităţii şi comportamentul copilului, dar şi specificul familiei. Majoritatea studiilor analizează relaţia dintre comportamentul social al copilului şi starea psihologică a părintelui doar prin prisma raportărilor părinţilor, aflaţi în incapacitatea de a controla percepţiile subiective privind manifestările concrete ale copilului. În acest context, teoria sistemelor ecologice se conturează ca un instrument de o valoare incontestabilă, cu rol în identificarea factorilor determinanţi ai crizelor familiale şi înţelegerea interrelaţionării dintre componentele sistemului.Item RELEVANŢA ATITUDINII CADRELOR DIDACTICE VIS - À - VIS DE COMPORTAMENTUL DISRUPTIV LA ELEVI(CEP USM, 2013) Bîrnaz, Nina; Butnari, NadejdaRolul şcolii este de a pregăti elevii pentru viaţa socială. Viaţa socială presupune relaţii interpersonale. Acestea sunt determinate de anumite comportamente. Perioada contemporană, în pofida modernizării întregului sistem educaţional, se confruntă cu un amplu fenomen cu tentă negativă pentru şcoală şi educaţie în general – devianţa comportamentală în rândul elevilor. Efectele devianţei comportamentale sunt resimţite acut în instituţiile şcolare, unde limitele bunelor maniere sunt vădit forţate, motivaţia pentru învăţătură a s căzut considerabil, corpul didactic pierde controlul gestionării unor asemenea cazuri, prevestind efecte de lungă durată ale fenomenului pentru întreaga societate.Specialiştii în domeniu sugerează că comportamentul disruptiv reprezintă răspunsul indezirabil al elevului la o varietate de contexte educaţionale. Rezolvarea acestei probleme necesită mobilizarea cadrelor didactice, în special reevaluarea atitudinii acestora vis-à-vis de comportamentul problematicla elevi.Item ИНФОРМАЦИОННЫЕ И КОММУНИКАЦИОННЫЕ ТЕХНОЛОГИИ КАК СРЕДСТВО РАЗВИТИЯ / СТАНОВЛЕНИЯ ОБРАЗОВАТЕЛЬНОЙ СРЕДЫ КОЛЛЕДЖА(CEP USM, 2014) Калонтаров, ЮрийMediul educaţional la nivel instituţional reprezintă un spaţiu de instruire care este de terminat de politica educaţionalăa statului, misiunea instituţiei de învăţământ, particularit ăţile societăţii informaţionale axate pe cunoaştere. În articol sunt analizaţi factorii ce influenţează formarea mediului educaţional, fiind determinate particularităţile, condiţiile şi elementele structurale ale acestuia. Se argumentează conceptul de corelaţie a nivelului de dezvoltare a mediului educaţional cu eficienţa procesului de instruire.