Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
8 results
Search Results
Item Psychological climate of class – factor for prevention and reduction of school aggressiveness(CEP USM, 2024) Georgescu, Ioana-Corina; Guțu, VladimirCurrent research and studies demonstrate that the problem of bullying-type aggressiveness in school is worsening internationally as well as nationally. Various factors that lead to aggressiveness and violence among students are extensively analyzed, including non-vulnerable factors. In recent decades, the focus has been on addressing the problem of bullying in school that is becoming complex and difficult to realize. In the given article, an attempt is made to address the issue of reducing and preventing student aggression by valorizing the values and functions of the students’ class and, above all, the healthy psychological climate. Namely the psychological climate creates a favorable environment for learning and education that strongly influences the behavior of students. The characteristics of psychological climate, the ways of forming a healthy psychological climate, principles and ways of valorizing the classroom climate in preventing and reducing aggressiveness and bullying-type aggressiveness in school are analyzed. Some forms and methods of carrying out this process were also described. The proposed concept opens up new perspectives for preventing and reducing aggressiveness, including bullying in educational institutions.Item NECESITATEA DEZVOLTĂRII STRATEGIILOR DE GÂNDIRE CRITICĂ ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ(CEP USM, 2022) Ceaușu, FeliciaEducaţia nu poate fi analizată în afara interacţiunii complexe dintre individ şi societate, deoarece „dacă eliminăm factorul social din copil, rămânem doar cu o abstracţie; dacă eliminăm factorul individual din societate, rămânem doar cu o masă inertă şi fără viaţă” (J. Dewey, 1992, p.48). Nu putem vorbi despre şcoală fără a nu face referire la tipul de societate în care aceasta există, deoarece, pe de o parte, schimbările din societate îşi pun amprenta asupra mediului educaţional, iar pe de altă parte, școala este sau ar trebui să fie principalul factor de susţinere şi promovare al schimbărilor din societate. Cunoaşterea condiţiilor sociale, a culturii şi civilizaţiei actuale dar şi a tendinţelor de evoluţie, devine o necesitate pentru orice profesor/ educator/ formator care formează cetăţenii lumii de mâine. Critical thinking este unul dintre cele mai populare obiecte de învăţământ în ţările de limbă engleză. Se învaţă la liceu, în loc de logică. Se învaţă la colegiu, ca pregătire pentru a învăţa să compui discursuri sau eseuri, să scrii articole, să dezbaţi o teză sau un caz. Există cursuri de gândire critică pentru jurişti şi cursuri de gândire critică pentru poeţi. Gândirea critică este adesea asociată cu filosofia, dar poate fi strict asociată cu logica informală. Cel care gândește critic pune întrebări, însă le pune pentru a decide ce este rezonabil să creadă. Indiferent dacă este vorba de noi înşine sau de altcineva, a lua poziție într-o problemă înseamnă a aserta sau a pretinde ceva. A gândi critic înseamnă a supune unei evaluări raționale atât respectiva aserțiune sau pretenție, cât şi temeiurile pe care se bazează aceasta. A gândi critic presupune: - a proceda calm, rațional, a nu ne lăsa influențați de nici un fel de factori externi - a ne baza, în principal, pe cunoştințe referitoare la aserțiune şi la justificarea acesteia. În acest studiu voi investiga importanța dezvoltării gândirii critice în special la nivelul școlii.Item PREVENȚIA AGRESIVITĂȚII ȘI VIOLENȚEI ȘCOLARE(CEP USM, 2020) Balan, Corina; Guțu, ZoiaAgresivitatea și violența rămân preocupări pe cât de vechi, pe atât de actuale. Subiectul este inepuizabil, cauzele sunt adevărate complexe cauzale, formele de manifestare sunt variate, așa încât şi măsurile de prevenire sau de diminuare a comportamentelor agresive sunt greu de prescris atât pentru situaţii generale, cât şi pentru cazuri particulare.Violența în școală necesită o abordare obiectivă, menită să identifice soluții care pot fi utilizate în vederea prevenirii și diminuării sale. Dacă se verifică măsura în care nivelul de agresivitate afectează comportamentul elevilor, se pot identifica modalități de tratare individuală, care să culmineze cu menți nerea sau cu transformarea atitudinii, în raport cu normele școlare, dar, în același timp, se pot identifica și programe ample, destinate managementului conduitelor agresive. Identificând resorturile agresivității putem combate, în mod real, violența.Item RELEVANŢA ATITUDINII CADRELOR DIDACTICE VIS - À - VIS DE COMPORTAMENTUL DISRUPTIV LA ELEVI(CEP USM, 2013) Bîrnaz, Nina; Butnari, NadejdaRolul şcolii este de a pregăti elevii pentru viaţa socială. Viaţa socială presupune relaţii interpersonale. Acestea sunt determinate de anumite comportamente. Perioada contemporană, în pofida modernizării întregului sistem educaţional, se confruntă cu un amplu fenomen cu tentă negativă pentru şcoală şi educaţie în general – devianţa comportamentală în rândul elevilor. Efectele devianţei comportamentale sunt resimţite acut în instituţiile şcolare, unde limitele bunelor maniere sunt vădit forţate, motivaţia pentru învăţătură a s căzut considerabil, corpul didactic pierde controlul gestionării unor asemenea cazuri, prevestind efecte de lungă durată ale fenomenului pentru întreaga societate.Specialiştii în domeniu sugerează că comportamentul disruptiv reprezintă răspunsul indezirabil al elevului la o varietate de contexte educaţionale. Rezolvarea acestei probleme necesită mobilizarea cadrelor didactice, în special reevaluarea atitudinii acestora vis-à-vis de comportamentul problematicla elevi.Item DIMENSIUNI ACTUALE ALE COMUNICĂRII PEDAGOGICE ÎN MEDIUL UNIVERSITAR(CEP USM, 2019) Bîrsan, ElenaComunicarea este o dimensiune centrală a vieţii noastre culturale; fără comunicare, orice tip de cultură moare. Studiul comunicării presupune studiul culturii în care este integrată. Momentul esențial al comunicării îl constituie interacțiunea dintre subiecții parteneri de comunicare. Datorită schimbului de reprezentări, idei, interese, dispoziții, emoții, atitudini etc., care se produc în comunicarea pedagogică, concretă, partenerul de comunicare depășește limitele experienței proprii, ceea ce reprezintă funcția principală a comunicării pedagogice. Eficacitatea comunicării pedagogice depinde de creativitatea profesorului și implică transmiterea, intenționată sau nu, de informații destinate să lămurească sau să influențeze un individ sau un grup de indivizi receptori. În acest context vom face referire la caracteristicile definitorii ale comunicării pedagogice și la importanța acesteia în mediul universitar.Item RELAȚIA DINTRE ANGAJAMENTUL PROFESIONAL ȘI PERCEPȚIA STRESULUI OCUPAȚIONAL LA DIFERITE CATEGORII PROFESIONALE (STUDIU COMPARATIV)(CEP USM, 2018) Potâng, Angela; Bevziuc, VictoriaRelevanţa temei de cercetare constă în faptul că acest tip de corelație nu a fost cercetat și nu afost făcut un studiu comparativ privind diferențele ce există între nivelul stresului ocupational și "anagajamentul profesional la anjament organizational -stres ocupațional” constituie, în linii generale, axa conceptuală a unei noi stratageme și a unor recomandări importante aduse factorilor de decizie din cadrul companiilor.Item THE ARAB SOCIETY AND THE ENVIRONMENT(CEP USM, 2014) Shalash, RaniaThis article deals with the relationship between the Arab society and the environment. The relationship between the Arabs and the environment is influenced by their traditional lifestyle. Through their traditional lifestyle, Arabs perform several behaviors that aim to maintain the environment. Today, few young people are still clinging to the traditional lifestyle but there are behaviors which are related to the envi ronment still exist even today in the modern lifestyle. But in spite of that, Arabs are not considered as people with good environmental awareness. There are many environmental problems in the Arab sector, especially in Arab villages. Ma ny researches have shown that there is a big difference between the Arab and Jewish sectors in terms of environmental awareness, environmental attitudes and a willingness to act for the environment. Schools and teachers, who are exposed to environmental issues in the Arab sector, are very few.Item ИНФОРМАЦИОННЫЕ И КОММУНИКАЦИОННЫЕ ТЕХНОЛОГИИ КАК СРЕДСТВО РАЗВИТИЯ / СТАНОВЛЕНИЯ ОБРАЗОВАТЕЛЬНОЙ СРЕДЫ КОЛЛЕДЖА(CEP USM, 2014) Калонтаров, ЮрийMediul educaţional la nivel instituţional reprezintă un spaţiu de instruire care este de terminat de politica educaţionalăa statului, misiunea instituţiei de învăţământ, particularit ăţile societăţii informaţionale axate pe cunoaştere. În articol sunt analizaţi factorii ce influenţează formarea mediului educaţional, fiind determinate particularităţile, condiţiile şi elementele structurale ale acestuia. Se argumentează conceptul de corelaţie a nivelului de dezvoltare a mediului educaţional cu eficienţa procesului de instruire.