Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
6 results
Search Results
Item AUTOAPRECIEREA STĂRII DE SĂNĂTATE ȘI A GRADULUI DE AUTODESERVIRE AL PERSOANELOR VÂRSTNICE (ÎN BAZA STUDIULUI REALIZAT ÎN R. STRĂȘENI)(CEP USM, 2022-11-29) Salcuțan, LilianaAcest articol are scopul de a analiza gradul de autoapreciere a stării de sănătate și a gradului de autodeservire al vârstnicilor pentru a putea beneficia de servicii sociomedicale, fapt ce le-ar putea oferi capacități depline prin respectarea drepturilor la o viață decentă în societate. Adesea din imposibilitățile și grijile vieții sociale persoanele vârstnice nu-și pot determina gradul propriu de autodeservire și nici de autoapreciere a stării de sănătate, deoarece o dată cu înaintarea în vârstă ea se înrăutățește. Conform datelor prezentate de GGS UNFPA, 52,3% din populația Republicii Moldova își percep starea de sănătate fiind foarte bună sau bună, iar 38,2% o consideră satisfăcătoare și doar 9,5% rea sau foarte rea. Pentru populația vârstnică, problemele de sănătate ale cărora, sunt din ce în ce mai complicate având o situație destul de fragilă o dată cu înaintarea în vârstă, starea de sănătate și capacitatea de autodeservire devin factori esențiali pentru pensionari, care vor putea deveni beneficiari ai unor servicii sociale (de ex., de îngrijire la domiciliu). Pentru a fi îmbunătățită capacitatea de autodeservire și autoapreciere a stării de sănătate trebuie să fie promovat pe larg conceptul de îmbătrânire al populației ceea ce va reduce din segregarea vârstelor în societatea noastră, diminuând astfel tensiunea dintre generații, manifestată adesea prin ageism și discriminare. Adresarea tardivă și incapacitatea de deplasare spre serviciile medicale și sociale primare devin factori ce reduc capacitatea de autodeservire și starea de autoapreciere a stării de sănătate. Pentru aceste categorii de vârstnici se prestează servicii de îngrijire.Item INFLUENŢA IMAGINII DE SINE ŞI A NIVELULUI DE EXPECTANŢE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII(CEP USM, 2009) Moga, EcaterinaThe influence of self-image and the expectance level in the development of personality represents a quite important and innovating subject for a careful study from she psychological point of view. The self –assessment and the expectance level are such mechanisms that are intensively and constantly researched by the psychologists. Nevertheless, the problem connecting these two entities is little studied, fact that serves as a starting-point for an ample research. So, in this article there is offered a brief presentation of these two proportions, whose contents will serve as an initiation in the scientific approach of this problem. It will be emphasized the fact, that the self-assessment reflects a person’s development level of self-respect, dignity and of a positive attitude towards everything that is connected with his/her ego. The expectances, as well, have a central place in the foundation of certain affective personal and interpersonal relations.Item SELF - ESTEEM OF CHILDREN OF PRIMARY SCHOOL AGE . A COMPARATIVE ANALYSIS(CEP USM, 2019) Tolstaia, Svetlana; Roşca, MariaThe capacity for self-knowledge and self - appreciation of children begins and develops from a young age. Young school age is conducive to training, developing and engaging the ability to self - recognition and objective self - esteem. The objective self - appraisal capacity in pr imary schools is formed in the process of communication of the initial pupils with family members then with the school environment and the social environment, respectively. In this study we have proposed to analyze the ability of primary school pupils to achieve a training program developed for young school children. The activities aimed to make young children to communicate more efficiently with peers, to improve self-esteem and their interpersonal relationships.Item AUTOAPRECIEREA ŞI COMUNICAREA LA ŞCOLARII DE VÂRSTĂ MICĂ: ANALIZĂ COMPARATIVĂ(CEP USM, 2018) Tolstaia, Svetlana; Roșca, MariaÎn lume, fiecare copil este unic în felul său. Autocunoașterea și autoaprecierea Eu-lui denotă capacitatea copilului de a-și recunoaște propriile calități și neajunsuri sau, cu alte cuvinte, capacitatea de a fi conștient de sine, ceea ce duce la sporirea autoacceptării și la o bună autocunoaștere și autoapreciere. Prin comunicare este posibilă îmbunătățirea imaginii de sine și ameliorarea relațiilor interpersonale ale copilului.Item RELAȚIA DINTRE AUTOAPRECIERE ȘI MANIFESTAREA AGRESIVITĂȚII LA ADOLESCENȚI(CEP USM, 2018) Vasilache, Dorina; Susanu, MihaiAgresivitatea este o caracteristică a formelor de comportament orientat în sens distructiv în vederea producerii unor daune (materiale, moral-psihice sau mixte). Actul agresiv poate viza obiecte, ființe umane sau ambele. Iurciuc consideră agresivitatea ca un comportament motivațional, act care poate produce rău obiectelor atacate sau daună fizică altor persoane care le provoacă depresie, disconfort, încordare fizică, anxietate etc., actele agresive fiind unele dintre cele mai des folosite metode de rezolvare a problemelor. Agresivitatea este considerată un „comportament distructiv și violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine” (Popescu Neveanu). Cei mai mulți autori accentuează asupra intenționalității, atunci când definesc agresivitatea. Astfel, R.A. Baron (1977) definește agresivitate drept „orice act ce are ca intenție producerea unui prejudiciu țintei vizate”.Item MECANISMUL REFLEXIV DE REGLARE ŞI DIMINUARE A ANXIETĂŢII SITUAŢIONALE/ACADEMICE LA STUDENŢI(CEP USM, 2015) Toma, NataliaÎn articol este supusă analizei reflexia ca mecanism psihologic de reglare şi diminuare a anxietăţii situaţionale/ academice la studenţi: sunt prezentate diferite puncte de vedere asupra reflexiei şi argumentate valenţele acesteia în vederea reglării, corecţiei, optimizării anxietăţii situaţionale/academice. Reflexia ca trăsătură şi fenomen psihologic se află în corelaţie cu nivelul de manifestare a anxietăţii la studenţi. Diminuarea anxietăţii situaţionale/academice poate fi realizată prin reducerea/scăderea nivelului de reflexivitate.