Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 12

Relationship between anxiety and glycated hemoglobin in adolescents with type 1 diabetes
(CEP USM, 2024) Condrea, Victoria
This study examines the correlations between physiological and psychological parameters in teenagers with type 1 diabetes. Notably, increased HbA1c levels, indicating poorer glycemic control, are significantly associated with heightened general and school-related anxiety. Such anxiety could stem from the daily pressures of disease management and fear of acute complications, particularly in school settings. Older teenagers and those with longer disease duration exhibit less frustration related to success, potentially due to improved coping mechanisms and disease familiarity. Moreover, higher HbA1c is linked to perceived lower physiological robustness. The study also finds that age inversely correlates with anxiety about teacher relationships, suggesting maturation reduces such concerns. These findings underscore the complex interplay between diabetes management, age, and psychological well being in adolescents.
The role of creative-expressive techniques in unlocking intrinsic motivation for learning – general human need
(CEP USM, 2024) Pandelica, Mirela
Although the decrease in motivation for study occupies an important place among the concerns of researchers in the field of education, who have revolutionized the methodology, didactic technologies, work strategies, this article draws attention to the importance of awareness of the causes of the decrease in intrinsic motivation for learning. The study puts above the treatment of the effects, the identification of the causes and the creation of didactic technologies based on expressive-creative techniques in order to unlock some installed resistance mechanisms, which can block the personal development of the adolescent student and implicitly of this general human need, learning.
SINELE AUTENTIC – FACTOR DECLANȘATOR AL ACCEPTĂRII NECONDIȚIONATE ȘI IMPLICIT AL MOTIVAȚIEI PENTRU STUDIU
(CEP USM, 2024) Pandelică, Mirela
This study highlights the fact that within the activity with students we must not focus on a few dimensions of self-esteem and that it does not grow on its own, we can convince of this need to do or must be in order to have value as a person, but we cannot remove from the unconditional acceptance of one’s own person. We can “view learning as a way of achieving performance, instead of viewing success and failure as a way of learning, we are preoccupied with self at the expense of others, when success is uncertain we become anxious and do things that make it less likely - for example we procrastinate or make excuses for failure. People differ in what they think you have to do to be a person of “worth”, so in what kind of events produce an increase or decrease in self-esteem. The study approaches the self in a multidimensional manner, to highlight the importance of each dimension.
THE SOCIO-ECOLOGICAL CONTEXT OF SCHOOL ANXIETY IN ADOLESCENTS
(CEP USM, 2023) Mirib, Asla; Bodrug-Lungu, Valentina
The current article proposes a socio-ecological framework of school anxiety to explore adolescent school anxiety (through individual characteristics), in relation to the microsystem (through relationships with parents and peers), the mesosystem (through school organizational culture, relationships with teachers), the exosystem (through the extended school community) and the macrosystem (through social norms and government initiatives). Considering that the phenomenon of school anxiety among adolescents has several facets, its analysis in the context of psycho-pedagogical and social conditions offers a wider space for understanding the phenomenon. Determinants/ risk factors include: individual, family, school, societal factors. The main points of the presented socio-ecological framework of school anxiety are based on analysis of literature and research. The framework and suggested practices would be strengthened using practical intervention and produce more evidence-based data.
CONȚINUTUL ȘI CARACTERISTICILE ORIENTĂRILOR VALORICE LA VÂRSTA ADOLESCENȚEI
(CEP USM, 2022) Paladi, Oxana
În articol este prezentată teoria elaborată de М.Rokeach cu privire la orientările valorice, inclusiv descrierea valorilor terminale (viaţă activă, înţelepciunea vieţii, sănătate, muncă interesantă, frumuseţea naturii şi a artei, dragoste, bunăstare materială, prieteni buni și fideli, apreciere socială, cunoaştere, viaţă productivă, dezvoltare continuă, distracţii, libertate, viaţă familială fericită, fericirea altora, creaţie, încredere în sine) și a valorilor instrumentale (acurateţe, educaţie, exigenţe înalte, energie de viaţă, executivitate, independenţă, intransingenţă faţă de sine şi alţii, studii, responsabilitate, raţionalism, autocontrol, curaj în susţinerea opiniei proprii, a convingerilor, voinţă, toleranţă, viziuni largi, onestitate, eficacitate în activitate, delicateţe). Autorii subliniază că valorile se plasează în centrul sferei motivaţionale determinând atitudinile, judecăţile şi acţiunile persoanei; valorile redau preferințe sau principii care definesc principalele orientări ale acțiunii umane, care orientează și legitimează regulile vieții sociale. Lucrarea cuprinde rezultatele obținute în cercetarea efectuată cu referire la viziunile adolescenților despre conceptele de valori și orientări valorice care reliefează conținutul și carac- teristicile acestora.
CERCETĂRI PRIVIND ASIGURAREA COMPONENTEI COGNITIVE ÎN ACTIVITATEA PSIHOLOGULUI ȘCOLAR
(CEP USM, 2022) Potâng, Angela
Profesia de psiholog, relativ tânără pentru țara noastră, este una dintre ocupațiile dificile, caracterizată prin solicitări de ordin cognitiv, dar și emoțional. Articolul dat relevă datele unui studiu realizat pe un eșantion de 166 de elevi din ciclul liceal, care au fost chestionați cu referire la modul în care percep serviciile de asistență psihologică în școală. Se pune accentul pe caracterul multiaspectual al activității psihologului în instituția de învățământ, de la evaluarea și dez- voltarea proceselor psihice cognitive, a dimensiunilor de personalitate și până la aspecte legate de relațiile interpersonale și coeziunea de grup. Având în vedere complexitatea misiunilor ce revin unui psiholog din domeniul educațional, ne-am propus drept obiectiv de cercetare determinarea viziunilor elevilor privind modul de realizare a activității psihologice în instituțiile de învățământ cu referire la componenta cognitivă.
AUTODETERMINAREA – FACTOR REGLATOR AL MOTIVAȚIEI ÎNVĂȚĂRII LA ELEVI
(CEP USM, 2022) Pandelică, Mirela
Motivația umană se află în centrul multor activități umane, în ultimii ani manifestându-se un interes din ce în ce mai mare pentru studiul motivației, așa cum ne putem da seama din preocupările numeroşilor autori contemporani. Teoria auto- determinării (SDT) este o teorie motivațională a personalității, dezvoltării și proceselor sociale care examinează modul în care contextele sociale și diferențele individuale facilitează diferite tipuri de motivație, în special motivația autonomă și motivația controlată și, la rândul său, conduce la învățare, performanță, experiență și sănătate psihologică. Pentru un profesor este foarte important să-și stabilească obiective clare în raport cu abilitățile și nevoile elevului și să contureze un sistem de recompense al cărui scop pe termen lung este interiorizarea motivației pentru învățare. În articolul nostru încercăm să subliniem necesitatea utilizării tehnologiilor didactice bazate pe tehnici expresiv-creative, prin care să creștem nivelul de autodeterminare și implicit al motivației intrinseci de învățare.
INTERVENȚIA PSIHOLOGICĂ BAZATĂ PE MODELUL DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVĂ
(CEP USM, 2021) Ciobanu, Iana
Cercetătorii din domeniul psihologiei menționează că calitatea relațiilor timpurii lasă o amprentă asupra relaționării la vârstele ulterioare. Dacă aceste relații au fost calitative în copilăria timpurie, în special cu părinții, frații, în adolescență oferă o șansă potențialului de a iubi, a simți și a reflecta, având libertatea care rezultă dintr-un atașament sigur. În acest studiu sunt prezentate rezultatele experimentului formativ, adaptat de noi, care a vizat eficacitatea programului de intervenție psihologică bazată pe modelul psihoterapiei integrative. În experiment au participat 18 adolescenți cu vârsta cuprinsă între 16 și 19 ani: 9 adolescenți în Grupul Experimental și 9 în Grupul Control. Rezultatele obținute în urma sesiunilor de intervenție psihologică au demonstrat că adolescenții din GE și-au îmbunătățit rezultatele atât în ceea ce privește încrederea în sine, cât și relația cu ceilalți și comunicarea eficientă. Rezultatele acestui studiu contribuie la o mai bună înțelegere a rolului pe care îl joacă atașamentul în formarea relațiilor cu ceilalți.
CARACTERISTICI ALE COMPONENTELOR ADAPTĂRII PSIHOSOCIALE
(CEP USM, 2020) Paladi, Oxana
În articol sunt prezentate caracteristicile adaptării psihosociale și ale componentelor acesteia.Sunt descrise profilurile personalității adolescentului care denotă adaptabilitate și inadaptabilitate, precum și factorii: mitomanie / falsitate, acceptare de sine /neacceptare de sine;acceptarea celorlalți/neacceptarea celorlalți;confort emoțional/ disconfort emoțional;controlintern/control extern;dominare/supunere; evitarea problemelor.
FORME DE MANIFESTARE A AGRESIVITĂȚII ȘI RELAȚIA ACESTORA CU STIMA DE SINE LA ADOLESCENȚII DIN MEDIUL PENITENCIAR
(CEP USM, 2020) Cerlat, Raisa; Cuciurcă, Elena
Articolul prezintă o abordare praxiologică a problematicii privind agresivitatea și interferențel e acesteia cu stima de sine a adolescenților din mediul penitenciar. Sunt elucidate formele de manifestare a agresivității și componentele stimei de sine la adolescenții deținuți, comparativ cu adolescenții aflați în libertate. La fel, este prezentată corelația statistică stabilită între stima de sine și comportamentul agresiv în mediul penitenciar.